Antioxidanţii, soldaţii care luptă cu radicalii liberi din organism

În condiţii normale, corpul uman sintetizează antioxidanţii de care are nevoie pentru a face faţă nevoilor zilnice. Însă, în condiţii de stres sau de boală însă, este nevoie de cantităţi mai mari pe care le putem găsi în suplimentele alimentare Stresul pe care îl pre­su­pune viaţa modernă este tot mai mare. Alimentaţia haotică, poluarea, lipsa exerciţiului fizic sunt tot atâţia factori care supun organismul uman unui efort considerabil de adaptare. În mod normal, un corp sănătos produce cantităţi suficiente de antioxidanţi, însă în situaţii de stres prelungit (fizic sau psihologic) sau de boală, biosinteza acestor substanţe scade foarte mult. Fumătorii, de exemplu, își supun organismul unui stres suplimentar în lupta cu radicalii liberi, la fel și persoanele care, dintr-un motiv sau altul, în ciuda unei alimentaţii sănătoase sau a lipsei unor factori poluanţi, nu reușesc să sintetizeze toţi antioxidanţii de care au nevoie. Imunitatea scade pe fondul acestui stres oxidativ de lungă durată și apare necesitatea completării cu antioxidanţi introduși în corp din surse exterioare. Cum acţionează antioxidanţii Fie că sunt produși de organism, fie că sunt proveniţi din suplimentele alimentare, antioxidanţii acţionează simultan pe două căi. Pe de o parte recunosc radicalii liberi periculoși pentru organism și îi neutralizează, iar, pe de alta, refac dacă nu cumva este prea târziu celulele „ruginite”. Principalii antioxidanţi produși de organism sunt acidul uric, albuminele, bilirubina, diferite enzime-cheie precum catalaza sau glutation peroxidază (GSH). Biosinteza acestui din urmă compus scade, însă, cu vârsta, lăsând organismul vulnerabil în faţa radicalilor liberi. Cerealele, fructele și legumele, elemente de bază ale unei alimentaţii sănătoase, conţine și ele cantităţi importante de antioxidanţi. Este vorba despre tărâţe (coaja boabelor de cereale) care conţin pe lângă fibre, vitamine, minerale, și antioxidanţi. Persoanele active pot suplimenta cantităţile de antioxidanţi cu produse special concepute în acest scop. Verdeţurile, sursă naturală de antioxidanţi Toate plantele verzi de la care se pot consuma frunzele, vegetale numite verdeţuri (salata, andivele, varza, frunzele gulioarelor, usturoiţa etc.) conţin peroxidaze, fermenţi cu acţiune antioxidantă. Untul, mierea în faguri conţin acid linoleic, și respectiv, vitamina A și enzime care prin compoziţia lor anulează efectul nociv al radicalilor liberi. Cercetările din ultimul timp au arătat că mierea naturală (de flori sau de mană) – la care se adaugă praf de seminţe de negrilică (plantă înrudită cu bujorul, folosită în scopuri culinare și medicinale) – exercită efecte antioxidante puternice, prin inhibarea nitozaminelor din organismul uman. Consumarea sistematică a acestor alimente ajută organismul în lupta sa cu radicalii liberi, potrivit Doctorulzilei.ro

Autor: Doctorulzilei.ro Sursa: www.doctorulzilei.ro  Vineri, 3 Aprilie 2015