ALIMENTATIE SĂNĂTOASĂ Fără dulciuri și fără alcool în boala ficatului gras

ALIMENTATIE SĂNĂTOASĂ Fără dulciuri și fără alcool în boala ficatului gras

Una din zece persoane suferă de steatoză hepatică, așa cum mai este numită tulburarea. Cei mai expuși bolii sunt supraponderalii. Însă și cei stresaţi și care mănâncă prost pot și afectaţi. Steatoza hepatică se produce prin formarea unor depozite de grăsimi la nivelul ficatului. Există două tipuri de steatoză: cea alcoolică, provocată de consumul excesiv de alcool, pe termen lung, și cea non-alwcoolică, favorizată de alimentaţia bogată în grăsimi „rele". Mai ales în primele stadii, afecţiunea este lipsită de simptome. În schimb, în faze avansate, pot apărea stările de oboseală. Frecvent, steatoza hepatică este diagnosticată la o ecografie abdominală de rutină și poate apărea atât la persoanele aparent sănătoase, cât mai ales la cele cu afecţiuni asociate. „Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă o boală a ficatului asociată cu obezitatea, cu rezistenţa la insulină (hormon pancreatic care asigură controlul glucozei din sânge), cu hiperlipidemia (creșterea nivelului lipidelor în sânge - trigliceridele în principal, dar și colesterolul) și chiar cu afecţiuni cardiovasculare precum hipertensiunea arterială", explică medicul primar gastroenterolog Paul Dragomir de la Centrul „Mediclass" din București. Fructe și legume, zilnic Cea dintâi măsură în steatoza hepatică este respectarea unui regim alimentar. Iar în cazul în care consumul de alcool este cauza bolii, renunţarea la acesta este primordială. „Dieta și regimul de viaţă sunt specifice fiecărui caz în parte, dar, în principiu, trebuie diminuat sau chiar eliminat aportul de alimente bogate în grăsimi și în zaharuri concentrate", recomandă medicul Paul Dragomir. Din alimentaţia recomandată în steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele și legumele, cerealele integrale, brânzeturile degresate, carnea slabă de pui și de vită. De asemenea, este recomandat și consumul de pește (somon, macrou), deoarece este o sursă importantă de acizi grași Omega 3 și Omega 6, care ajută la reglarea nivelului colesterolului și celui al trigliceridelor. Nu fast-food-ului, nu prăjelilor! Alimentele care trebuie excluse sau evitate sunt cele care necesită un efort digestiv mare: produsele de tip fast-food, mezelurile, carnea grasă de porc, cea de oaie, măruntaiele (rinichi, creier), icrele, maioneza, cartofii prăjiţi și orice alte mâncăruri preparate prin prăjire. De asemenea, trebuie evitate băuturile carbogazoase, carnea tocată (mici, sarmale), untura, slănina, afumăturile, sosurile, rântașurile, dulciurile (mai ales cele concentrate), pizza, conservele din carne, smântâna, brânzeturile grase, îngheţata și untul. „Alimentele care pun probleme prin mecanismele de prelucrare metabolică  și care ar trebui limitate sunt cele cu conţinut ridicat de grăsime", spune doctorul Adrian Copcea, medic specialist în nutriţie, boli metabolice și diabet la Clinica Asteco din Cluj-Napoca. De asemenea, trebuie limitat consumul de alimente care conţin conservanţi, deoarece aceștia suprasolicită ficatul. Respectarea meselor zilnice, esenţială În steatoza hepatică este important să se respecte cele trei mese principale zilnice. „Acestor mese li se pot adăuga gustări ușoare (fructe, iaurturi, supe slabe, salate). Este importantă evitarea meselor copioase în a doua parte a zilei, în mod particular cu două ore înainte de culcare", recomandă medicul Adrian Copcea. Slăbirea bruscă, nocivă pentru bolnavi La persoanele supraponderale diagnosticate cu steatoză hepatică, scăderea în greutate are efecte benefice. Atenţie însă, este contraindicată slăbirea bruscă, prin diete restrictive hipocalorice, deoarece steatoza hepatică se poate agrava! Pentru a slăbi, medicul nutriţionist poate recomanda un regim individualizat, în funcţie de problemele de sănătate asociate. Dieta trebuie să fie echilibrată, să includă grupele importante de nutrienţi și să conţină cu până la 500-1.000 kcalorii mai puţin decât necesarul obișnuit. Este recomandată reducerea greutăţii corporale cu 10%, după care se va încerca menţinerea greutăţii în limitele normale. „La toţi pacienţii cu ficat gras se impun: verificări cardiologice periodice, exerciţiu fizic zilnic, controale periodice ale glicemiei (asociate tratamentului corect al diabetului zaharat tip 2) și excluderea completă a consumului de alcool. De asemenea, în caz de obezitate, scăderea în greutate se va face, de preferat, sub supravegherea unui medic nutriţionist", recomandă medicul Paul Dragomir. "În steatoza hepatică non-alcoolică sunt permise alimente din toate grupele: cereale, fructe, legume și leguminoase, carne, lactate și ouă.'' Adrian Copcea medic specialist în nutriţie, boli metabolice și diabet A, C și E, vitaminele-cheie în dietă Din dieta zilnică a bolnavilor cu steatoză hepatică nu trebuie să lipsească alimente care conţin vitaminele A, C și E. Ele au proprietăţi antioxidante și sunt implicate în buna funcţionare a ficatului. Betacarotenul, precursorul vitaminei A, ajută la detoxifierea hepatică. Este bine ca acest nutrient să fie procurat din surse alimentare, nu din suplimente, pentru evitarea supradozării. Cele mai bune surse de vitamina A sunt morcovii, peștele, caisele, cartofii dulci, pepenele verde, roșiile, spanacul, pătrunjelul și dovleceii. Vitamina C are proprietăţi regenerative la nivelul ficatului și, în plus, scade nivelul colesterolului „rău" și pe cel al trigliceridelor. Cele mai bune surse de vitamina C sunt pătrunjelul, citricele, măceșele, coacăzele și ardeii grași. Un alt protector eficient al ficatului este vitamina E, implicată în procesele metabolice hepatice. Uleiurile vegetale nerafinate și neprocesate, avocado, germenii de grâu, nucile și seminţele crude de floarea-soarelui sunt surse naturale de vitamina E.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Sambata, 1 Septembrie 2012