Tradiţii pentru spor și sănătate de Paște!

Tradiţii pentru spor și sănătate de Paște!

După ce am urmat calea postului și am urmărit cu smerenie semnificaţia zilelor din Săptămâna Mare, a venit vremea să mergem la biserică și să ne închinăm Sfintei Sărbători a Învierii Domnului Iisus Hristos.    Acum, Sfinţii Părinţi ne îndeamnă să împlinim fapte de adevărată evlavie creștină: „În ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea și unii pe alţii să ne îmbrăţișăm, să le zicem  fraţi chiar celor care știm că ne urăsc pe noi și așa să strigăm : „Hristos a Înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viaţă dăruindu-le”. În ziua de Paști, să urmăm exemplul ucenicilor Mântuitorului și al  celor mai îndrăgiţi sfinţi. La Sărbătoarea Luminii, să răspundem chemărilor pe care cu toţii ni le-au adresat, peste veacuri, celor care întru Hristos ne-am botezat. Cu gândul la Lumina Învierii, un adevărat ospăţ al credinţei, avem prilejul să împlinim tradiţiile milenare care ne ajută să depășim necazuri, ceasuri de mare cumpănă, aducându-ne bunăsporire în viaţa de zi cu zi. În zona Muscelului, pentru Marele Praznic al Paștelui, se pregătesc renumiţii covrigi cu ouă, o delicatesă specifică celor mai importante sărbători. De Paște însă, în unele gospodării, se coc cel puţin de 12 covrigi, adică simbolul celor 12 Evanghelii. În comuna Iloviţa din  judeţul Mehedinţi se păstrează un obicei cu totul deosebit. A doua zi de Paște, creștinii ortodocși, împreună cu preotul și lăutarii merg în cimitirul comunei pentru a cinsti memoria rudelor decedate. La fiecare mormânt, lăutarii cântă o horă sau o sârbă, melodie preferată în timpul vieţii de cel trecut la viaţa veșnică.  Preotul însoţește alaiul și nu există mormânt la care  lăutarii să nu „ facă o bucurie” familiei celui decedat, ca o formă de respect pentru memoria mortului. La final, lăutarii sunt răsplătiţi cu ouă roșii, cozonaci, pască și cu vin. În Banat, copiii se scoală în dimineaţa primei zile de Paști și se spală pe faţă cu apă proaspătă, luată din fântână.  În vasul cu apă se pune un ou roșu și fire de iarbă verde, un ritual care se împlinește pentru sănătatea membrilor familiei. În Muntenia și Oltenia, acest ritual se practică an de an, în multe familii. Spre deosebire de obiceiul din Banat, în aceste zone, în farfuria cu apă proaspătă, adică porţia de apă luată la prima oră ( apă neîncepută) se pune oul roșu și un ban de argint. Cu această apă se spală pe faţă toţi membrii familiei, convinși că vor avea spor și bani, un an întreg.    De Paște, în zona Sucevei există obiceiul de a prepara o prăjitură specifică, numită „Babele”.  Aceasta se prepară din aluat de cozonac, iar umplutura se face cu nucă, rahat, miere și mirodenii pentru dulciuri. Prăjitura se sfinţește la biserică și se împarte la cimitir pentru toate rudele sătenilor, decedare din moși-strămoși. Nu trebuie uitat ritual stropitului, practicat în Transilvania. Tinerele fete sunt stropite cu parfum de flăcăii satului, pentru ca acestea să aibă noroc tot anul. Băieţii practică ritualul îmbrăcaţi în costume tradiţionale. După ritual, fete îi cinstesc cu băutură preparate în casă, cu ouă și cozonac. În Bucovina, Învierea este întâmpinată cu focuri aprinse  pe dealurile și colinele din jurul gospodăriilor. Potrivit tradiţiei,  focurile de veghe au puterea să îndepărteze farmecele, duhurile rele și paguba financiară.     Lumânarea pe care o aprindem de Paști, la slujba Învierii, trebuie s-o aducem acasă aprinsă, apoi s-o păstrăm în casă și s-o reaprindem doar  în anumite momente importante din viaţa noastră, în anul respectiv. Credincioșii duc în casă lumânarea de Paști, ca un simbol al biruinţei asupra răului și întunericului , amintind, în același timp, și de biruinţa vieţii asupra morţii.

Autor: Click Sursa: www.click.ro  Vineri, 13 Aprilie 2012