ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

joi, 25 iulie 2013

Cele șapte spitale din România în care e cel mai bine să ajungi după un atac cerebral
Cele șapte spitale din România în care e cel mai bine să ajungi după un atac cerebral Bucureștenii, bihorenii, ieșenii și târg-mureșenii sunt cei mai avantajaţi când vine vorba despre tratamentul cel mai bune ce poate fi administrat după un atac cerebral.
O tehnică aplicată în ţările occidentale, care de ani buni salvează de complicaţii și oferă o viaţă normală bolnavilor cu atac cerebral, este disponibilă și în România.
Perfuzia care dizolvă cheagul de sânge
Este vorba despre ceea ce medicii numesc tromboliză. Deocamdată, proiectul este o realitate doar la Spitalul Judeţean Oradea și, punctual, în alte unităţi, din fonduri proprii. „Tratamentul trebuie aplicat în trei ore de la apariţia problemei la pacienţi care au făcut accidente cerebrale ischemice (nu cu hemoragie)”, ne-a explicat medicul Carmen Pantiș, șef secţie Anestezie Terapie- Intensivă la Spitalul amintit.
Pentru a-și da seama dacă accidentul cerebral este hemoragic sau nu, medicii trebuie să aibă timp și posibilitatea de a face un computer tomograf pacientului în cauză. „Tratamentul constă în administrarea unui medicament  intravenos, care are rolul de a dizolva cheagul de sânge care e responsabil de apariţia accidentului cerebral. Timp de 24 de ore bolnavul trebuie supravegheat în secţie de ATI, apoi este transferat pe secţia de neurologie”, adaugă medicul.
Spitalele în care e cel mai bine să mergi dacă faci AVC
Același tip de tratament era programat să se aplice și în alte șase spitale din România, printr-un program al Ministerului Sănătaţii.

Momentan însă, din lipsă de fonduri, programul naţional de tromboliză în AVC nu se aplică. „Avem fonduri doar pentru programul de infarct miocardic și ATI, urmează să se asigure finanţare și pentru programul de AVC”, ne-au explicat oficiali ai Ministerului Sănătaţii.
Mai exact, următoarele spitale au toate circuitele pregătite pentru a trata prin tromboliză AVC-ul:
1. Spitalul Clinic de Urgenţă „Nicolae Oblu” din Iași
2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timișoara
3. Spitalul Universitar de Urgenţă din București
4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea
5. Spitalul de Urgenţă Elias din București
6. Institutul de Boli Cerebrovasculare „Prof. Dr. Vlad Voiculescu” București
7. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureș

Cel mai mare număr de bolnavi din UE. De ce fac românii atac cerebral
Lipsa tratamentelor moderne, dar și factorii de risc care „mustesc” printre românii trecuţi de prima tinereţe (tensiunea și colesterolul ridicate, fumatul) fac din mulţi conaţionali candidaţii ideali pentru atacul cerebral.
Președintele Societăţii Române de Neurologie, Dafin Mureșanu, vine cu cifre concrete: în Europa numărul de cazuri noi la suta de mii de locuitori, în ceea ce privește bolile vasculare cerebrale, variază între 100 și 200. În România, incidenţa este de 200 de cazuri la suta de mii de locuitori.

„România se situează printre primele ţări din Europa în ceea ce privește incidenţa bolilor vasculare cerebrale. Vârsta la care apar aceste probleme a scăzut. Stă în puterea noastră să reducem aceste riscuri, fiindcă stilul modern de viaţă este una dintre cele mai importante cauze. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecinţă finală, demenţa”, susţine specialistul.
Semnele atacului cerebral: vedere înceţoșată, amorţeală
Ce este de făcut mai exact? În primul rând, trebuie preveniţi factori de risc precum hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, nivelul crescut de colesterol, care pot duce la un atac cerebral, sunt sfaturile medicilor, care atenţionează că mai ales în mediul rural riscurile sunt mai mari, din cauza lipsei tratamentului și a conștientizării problemelor.
Apoi, foarte importantă este prezentarea la un medic neurolog la primele semne de atac cerebral, pe care și cei din jur le pot observa.

Accidentul vascular cerebral apare, cel mai adesea, din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră cerebrală. Simptomele depind de zona afectată și includ:
^  slăbiciune sau paralizie a feţei, braţului sau piciorului, de obicei pe o singură parte a corpului;
^ tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, înceţoșată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii;
^ confuzie, tulburări de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor celorlalţi;
^ tulburări de mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
^ dureri de cap severe.

Dacă bănuiţi că un apropiat a făcut un AVC, puneţi-l să ridice bra­ţele la orizontală și să le menţină în această poziţie cel puţin zece secunde. Dacă nu poate menţine poziţia respectivă sau dacă nu poate ridica una sau ambele mâini, mergeţi la medic.
Speranţa din celule stem
În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenţă, exact ca și în cazurile de infarct miocardic. „Tratamentul se poate face cu succes maxim în primele patru ore după AVC”, sunt de părere medicii neurologi.
Tratamentele de ultimă generaţie oferă însă speranţe și celor care rămân cu sechele din cauza atacurilor cerebrale și nu numai. „Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensităţi diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înţelege mai corect și complex mecanismele ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai mare”, crede prof. dr. Dafin Mureșanu.


Autor: Doctorul zilei
Sursa: www.doctorulzilei.ro  Miercuri, 24 Iulie 2013

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu