Arsurile și crampele la stomac, balonarea, durerile de cap, slăbiciunea, greaţa și lipsa poftei de mâncare sunt simptome care te avertizează că ai putea avea una dintre cele două forme de gastrită: acută sau cronică. Afecţiunea reprezintă o inflamaţie a mucoasei gastrice, iar printre factorii declanșatori se află și consumul de alcool, abuzul de cafea, fumatul (mai ales pe stomacul gol), dar și alimentele prea reci sau prea fierbinţi, consumul de condimente și stresul. De aceea, regimul alimentar joacă un rol esenţial în tratamentul bolii
„Da“ alimentelor ușoare, „Nu“ condimentelor
Dieta în caz de gastrită presupune, în primul rând, consumul de alimente puţin condimentate, fără aditivi și ușor digerabile. Gusturile puternic picante, acre, dulci sau amare produc, prin stimulare gustativă intensă, o secreţie excesivă de sucuri gastrice, care agravează simptomele bolii.
Este indicat să consumi cu precădere alimente fierte sau pregătite la grătar. De asemenea, pentru a evita suprasolicitarea stomacului, trebuie să mănânci des și puţin (5-6 gustări pe zi) și să mesteci alimentele încet. Este foarte important ca masa să se desfășoare într-un cadru liniștit, relaxat, deoarece stresul afectează digestia, favorizând apariţia arsurilor și a balonării.
Pentru ca leziunea de la nivelul mucoasei gastrice să dispară, poate fi nevoie de un regim alimentar care durează și trei-patru ani.
Alimente care scad aciditatea
Sucul digestiv, atunci când atinge o aciditate peste limita normală (de 1,5-1,8 g la l litru de lichid ingerat), devine agresiv și provoacă arsuri la nivelul mucoasei stomacului. Există însă alimente care scad aciditatea gastrică, cicatrizează mucoasa stomacală și calmează durerile.
Zahărul trebuie consumat cu moderaţie. Îl poţi înlocui cu miere.
Ce ar trebui să mănânci:
  • carne slabă de pui, de vită sau de porc fără grăsime și pește;
  • făinoase albe;
  • mămăligă;
  • brânză dulce de vaci;
  • lapte;
  • ouă fierte moi;
  • supe de zarzavat, strecurate și piureuri sau sufleuri de legume;
  • dovlecei, cartofi, morcovi, spanac, urzici, lobodă;
  • fructe dulci, fără coajă sau sâmburi, preparate sub formă de suc, compot sau piure;
  • la desert, poţi alege frișcă, budincă de paste sau orez ori prăjiturile cu brânză de vaci.

Interzise sau permise cu precauţie:
  • pâinea proaspătă, mai ales dacă este caldă;
  • carnea grasă sau afumată, pielea de pui, peștele gras, mezelurile, conservele, vânatul, tocăturile și prăjelile;
  • legumele tari, bogate în celuloză, cum sunt ceapa, usturoiul, castraveţii, varza, ardeiul, conopida, ţelina, ridichile, fasolea sau mazărea;
  • murăturile;
  • brânzeturile fermentate, sărate;
  • ouăle prăjite sau cele fierte tari;
  • citricele și fructele oleaginoase, cum sunt nucile, migdalele, alunele sau fisticul;
  • untura, slănina, untul sărat și, în general, grăsimile prăjite;
  • aluaturile dospite, bomboanele, prăjiturile de cofetărie, dulceaţa și gemul;
  • limitează consumul de alcool și de cafea și evită apa minerală carbogazoasă și băuturile prea reci sau prea fierbinţi.