PATRU REGULI DE FIER PENTRU MENIUL COPIILOR. Cum a ajuns bucătăria greacă noua vedetă a alimentaţiei sănătoase

PATRU REGULI DE FIER PENTRU MENIUL COPIILOR. Cum a ajuns bucătăria greacă noua vedetă a alimentaţiei sănătoase

Grecii și ciprioţii au cea mai mică rată de boli de inimă din lume. Pentru copii, alimentaţia mediteraneeană este cea mai bună armă împotriva obezităţii.   Noul hit în alimentaţia sănătoasă este dieta mediteraneeană, considerată printre cele mai echilibrate din lume. Toţi îi invidiază pe greci și ciprioţi pentru rata extrem de mică a bolilor cardiace, astfel că obiceiurile lor alimentare sunt în mare vogă. Noile reguli sunt: citrice, ulei de măsline, fructe acrișoare (nu dulci), lactate degresate (simple, nu iaurturi cu zahăr sau brânzeturi pline de grăsimi), legume colorate și carne mai puţină, slabă, mai ales pește. Cele patru reguli fundamentale Unul dintre cei mai apreciaţi specialiști în nutriţia infantilă, prof. dr. Ioana Micle,  îi învaţă pe părinţi cum să își alimenteze copiii astfel încât să combată obezitatea. Regula 1: jumătate din alimentele zilnice să fie obligatoriu fructe și legume. Regula 2: fructele dulci, precum bananele sau strugurii, dispar din casă. Regula 3: în loc de sandwich la școală, copilul mănâncă acasă micul dejun, sănătos. Regula 4: fără hamburgheri, cartofi prăjiţi, snacksuri sau ciocolată (junk-food) dar și fără sucuri acidulate și dulci. Apa plată e noul trend în materie de alimentaţie. Coloraţi farfuria cu legume iar porţiile trebuie să fie mici „Este vital ca un copil să primească cinci mese într-o zi. Este vorba de cele trei mese principale, mic dejun, prânz și cină, plus două gustări intercalate între acestea”, spune prof.dr. Micle. Specialistul detaliază cum ar trebui să arate mesele copiilor.  Regulile sunt simple, dar pot fi diversificate în funcţie de fantezia fiecărui părinte. Ulei de măsline, lămâi, citrice, brânzeturi ușoare, carne slabă și legume sau zarzavaturi colorate. Cu cât mai colorată e farfuria, cu atât mai bine. Evident, dacă e vorba de fructe, legume și zarzavaturi proaspete. Foarte important: porţiile trebuie să fie mici, copilul lăsat să mănânce atât cât îi pică bine, în niciun caz obligat să consume tot ce e în farfurie. Propuneri pentru dietă zilnică Mic dejun: un pahar de iaurt sau de lapte  cu cereale nezaharisite (porumb, ovăz). Alternativ, cerealele și laptele pot fi înlocuite cu un sandwich sănătos. Adică din pâine neagră, de secară sau cu seminţe, o felie subţire de șuncă sau carne de curcan (chiar afumată) completat cu felii de roșie, ardei, castravete, o frunză de salată varde sau câteva de ruccola. Prima gustare: un pahar cu lapte sau iaurt (de exemplu cele primite de copii la școală, în cadrul programului naţional), în niciun caz sandwich. Prânz: obligatoriu o supă sau o ciorbă de legume (fasole, broccoli, varză, morcovi etc.), apoi legume sote, sau înăbușite cu carne fiartă sau la grătar  (pește, pasăre sau vită). Masa poate fi completată cu o salată verde cu legume proaspete cu zeamă de lămâie și puţin ulei de măsline. În loc de legume sote sau simple, poate fi pregătit orez sau paste cu legume ca garnitură. A doua gustare: un măr sau un fruct din familia citricelor, acrișor (portocală, pomello, sweetie) sau un kiwi. Se evită fructele dulci, banane sau struguri, ori fructele uscate (care au un aport foarte mare de zahăr: smochine, curmale etc.). Cina: se ia obligatoriu până la ora 19.00 și va conţine neapărat mâncare gătită.  De exemplu, niște carne fiartă sau la grătar de la prânz, legume fierte sau înăbușite. O alternativă e mămăligă cu brânză de vaci (care este mai puţin grasă decât cașcavalul sau feta) și o salată verde cu un dressing ușor din zeamă de lămâie și ulei de măsline. EPIDEMIA SECOLULUI XXI Doar 3% dintre obezi au probleme endocrine. Restul sunt sedentari Obezitatea copiilor este noua epidemie a secolului XXI, susţin specialiștii în nutriţie. Numărul copiilor care au probleme de greutate este cu mult peste cel al micuţilor care suferă de malnutriţie. S-a ajuns ca în Marea Britanie, de exemplu, din cauza numărului mare de tineri cu greutatea depășită, să se schimbe baremurile de înrolare în armată, fiind acceptaţi și „plinuţii”. „Doar 3 procente dintre obezi au ajuns așa deoarece suferă probleme endocrine, restul de 97% au devenit obezi deoarece alimentaţia lor nu e corectă și s-a instalat un dezechilibru între consumul energetic al corpului (tot mai redus, datorită sedentarismului) și aportul caloric (tot mai mare, prin consumul de junk food). În loc să se joace în parc cu mingea sau să meargă cu bicicletele, copiii de azi au o activitate fizică foarte redusă: ei preferă să stea în timpul liber la televizor sau în faţa calculatorului”, a explicat nutriţionistul Miclea. MODELUL MEDITERANEEAN Cea mai puţin obezogenă bucătărie din lume „Alimentaţia mediteraneană este cea mai puţin obezogenă, pentru că aceasta conţine cel mai mare aport de legume și fructe”, susţine prof. univ.dr. Ioana Miclea. În mod tradiţional, jumătate din alimentele propuse sunt fructe și legume aproape un sfert trebuie să fie făinoase, paste, orez sau cartofi, cam tot atât lactate degresate (iaurt, kefir, lapte, brânză proaspătă, nu cașcaval, feta sau telemea, care au aproape 50%), și foarte puţină carne de pește, vită sau pasăre. În același timp grăsimea (ulei de măsline) se folosește foarte puţin, strict pentru gătit. Meniul mediteranean descurajează consumul băuturilor răcoritoare sau carbogazoase, și recomandă apa plată. EXEMPLE Ce legume și fructe dăm copiilor Cele mai recomandate legume și zarzavaturi sunt acelea care conţin multă celuloză: broccoli, varză, spanac, conopidă, dovlecel, morcovi. Fructele vedetă ale meniului meditenean nu sunt cele dulci, ci cele acrișoare, în special citricele: portocale, grapefruit, pomello, kiwi sau mere.

Autor: Evenimentul Zilei Sursa: www.evz.ro  Marti, 3 Aprilie 2012