Aceste investigaţii îţi salvează viaţa

Aceste investigaţii îţi salvează viaţa

De multe ori, când ai de făcut anumite investigaţii, ţi-e teamă de procedurile complicate și dureroase. Ca să te liniștești, am aflat ce se întâmplă în timpul acestor examene medicale și cum te afectează ele. Endoscopie, RMN, colonoscopie, ecografie transvaginală... Iată câteva investigaţii care-ţi trezesc tot felul de temeri atunci când ţi le recomandă medicul, mai ales dacă prietenele ţi-au povestit cât de dificile și de dureroase pot fi. Nu-i așa că te-ai liniști dacă ai ști că la orice investigaţie de acest gen riscurile și durerile sunt minime? Află din acest articol care sunt cele mai importante examene medicale pe care trebuie să le faci. Endoscopia, «oglinda» stomacului Medicul îţi recomandă acest tip de investigaţie atunci când ai dureri abdominalefrecvente și acute, stări de greaţă și de vomă și niciunul dintre tratamentele medicale luate nu a dat rezultate. Scopul ei: Vizualizarea ulceraţiilor, inflamaţiilor, tumorilor, infecţiilor sau sângerărilor de la nivelul esofagului, stomacului sau al duodenului. Important: Ca să poţi face endoscopie, nu trebuie să mănânci cu 6 ore înainte. Cum se face: După ce-ţi face o anestezie locală, medicul îţi introduce un tub optic foarte fin prin cavitatea bucală sau prin nas, tub care coboară până în stomac. La ce să te aștepţi:  Chiar dacă ai făcut anestezie, tubul optic îţi provoacă senzaţia de vomă și de sufocare. Cum te liniștești: Încearcă să respiri regulat și să nu te încordezi. Acest examen nu durează mai mult de 10-15 minute. După endoscopie, este posibil să te simţi balonată. Info:  Există și  Capsula Endoscopică, care este ca o pastilă pe care o înghiţi și care are o minicameră video prin care medicul poate vedea stomacul și intestinul subţire. Este eliminată după 24 de ore prin scaun. RMN-ul , o imagine a întregului organism Acesta este un examen cu rezonanţă magnetică pe care medicul ţi-l recomandă atunci când ai suferit leziuni ale coloanei vertebrale, ale creierului sau ale organelor interne sau există vreo tumoră pe acestea. Scopul ei: Permite examinarea cu mare precizie a creierului, a coloanei vertebrale și a tuturor celorlalte organe. Aparatul utilizează undele magnetice și un sistem informatizat care reconstituie toate ţesuturile din organism. Important: Dacă ai instalat un peacemaker, o valvă metalică, o tijă, un sterilet sau orice tip de proteză metalică, comunică-i asta medicului care te examinează. Spune-i de asemenea dacă ești însărcinată. În toate aceste cazuri, nu ai voie să faci o astfel de investigaţie. Cum se face: ?i se face o injecţie cu substanţă de contrast, apoi te așezi pe masă, care alunecă într-un tunel destul de strâmt. La să te aștepţi: La scurt timp, apare senzaţia de claustrofobie, cauzată de spaţiul foarte stâmt, precum și un zgomot sacadat destul de puternic. Dacă te simţi mult prea rău, nu ezita să-i spui medicului cu care comunici printr-un microfon. Cum te liniștești: Îi poţi cere medicului niște căști care te vor împiedica să auzi acel zgomot iritant din aparat. Testul Papanicolau analizează colul uterin Aceasta este o investigaţie de rutină pe care medicul ţi-o recomandă să o faci dacă ai o infecţie cu Papiloma Virus sau dacă ai suferit o boală cu transmitere sexuală. Chiar dacă nu ai contractat astfel de infecţii, e bine să îl faci anual după vârsta de 30 de ani. Scopul ei: De a detecta din timp orice tip de infecţie cu transmitere sexuală sau existenţa unor celule canceroase sau a unor polipi cervicali. Important: Cu două zile înainte de a face testul, trebuie să eviţi contactul sexual, irigaţiile vaginale, spermicidele, ovulele, altfel testul nu va fi concludent. Cum se face: Medicul ginecolog îţi recoltează câteva celule din mucoasa colul uterin cu ajutorul unei spatule sau al unei periuţe, apoi celulele sunt depuse pe o lamă de sticlă și sunt examinate la microscop. La să te aștepţi: În momentul în care medicul va introduce spatula în colul uterin, vei simţi o durere surdă (dacă colul este inflamat) sau un simplu disconfort local. Cum te liniștești:   Respiră adânc de câteva ori și nu-ţi încorda abdomenul. În câteva secunde, testul e gata. Info: Din 2009, testul Papanicolau se poate face gratuit în toate clinicile medicale de stat. Colonoscopia spune totul despre colon Dacă suferi de tulburări grave ale tranzitului intestinal,  de dureri abdominale inexplicabile sau în familia ta există persoane care au avut cancer colo-rectal, atunci medicul îţi va recomanda o colonoscopie. Scopul ei: Permite medicului să observe interiorul intestinului gros (rectul și colonul) pentru a descoperi polipii, zonele ulcerate, tumorile, zonele inflamate sau hemoragice. Important: Cu două zile, vei ţine un regim special și vei lua niște laxative care curăţă colonul. Cum se face: Mai întâi, ţi se va face o anestezie locală sau generală, după care te vei așeza în poziţie fetală. Medicul îţi va introduce un tub optic prin anus, tub care urcă până în intestinul gros (colonul). La ce să te aștepţi: Investigaţia va dura între 30 de minute  și o oră, dacă medicul trebuie să preleveze probe din intestin. În acest timp, ai putea simţi dureri abdominale, de corp străin și de balonare. Cum te liniștești: Pentru a nu avea nicio senzaţie de disconfort, respiră adânc și regulat. Respiraţie profundă reduce durerea abdominală. Mamografia «fotografiază» sânii ?i-ai palpat sânii și ai simţit un nodul dureros? Este cazul să faci o mamografie, un tip de examinare asemănătoare cu ecografia, obligatorie pentru orice femeie după vârsta de 40 de ani. Scopul ei: Permite medicului să observe toate modificările sau anomaliile de structură ale sânilor. Important: Spune-i medicului dacă ai un implant mamar sau ești în perioada menstruaţiei, deoarece aceste probleme afectează calitatea mamografiei. De asemenea, nu e bine să bei foarte multă cafea înainte, deoarece cofeina face ca sânii să fie mai sensibili. Cum se face: Te vei așeza în faţa unui aparat radiologic și ţi se va face o scanare a fiecărui sân. Medicul va face două expuneri cu raze X pentru fiecare sân, pentru a avea o vedere completă a lor. La ce să te aștepţi: În afară de senzaţia de rece și ușor dureroasă pe care o poţi avea atunci când  plăcile de plastic radiologice îţi ating sânii, nu vei suferi de niciun alt disconfort. Ecografia transvaginală «vede» zona uterină Medicul îţi recomandă acest tip de ecografie atunci când suspectează existenţa unor tumori pe uter sau pe ovare sau când ești în primele două luni de sarcină. Scopul ei: Acest gen de investigaţie permite medicului să vadă mai bine toate organele din zona pelviană, în special rănile de pe colul uterin sau din uter, mărimea chisturile de pe ovare sau evoluţia sarcinii. Important: Înainte de a face ecografia, trebuie neapărat să-ţi golești vezica urinară. Cum se face: Ecografia transvaginală constă în introducerea unei sonde în vagin, prin intermediul căreia medicul va putea vizualiza, pe un ecran, organele interne sau evoluţia sarcinii. Înainte de a introduce sonda, medicul ginecolog trebuie să aplice pe ea un prezervativ sau o folie sterilă. La ce să te aștepţi: În afară de senzaţia de rece și de corp străin, nu ai de ce să te temi.

Autor: Click pentru femei Sursa: www.clickpentrufemei.ro  Vineri, 9 Decembrie 2011