ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

vineri, 16 septembrie 2011

Cele mai frecvente boli de inimă, pe înţelesul tuturor

 Cele mai frecvente boli de inimă, pe înţelesul tuturor
Cele mai frecvente boli de inimă, pe înţelesul tuturor
Inima se îmbolnaveste atunci când arterele "se înfunda" (ateroscleroza), când nu mai poate pompa suficient sânge (cardiomiopatie ischemica) sau când bate neregulat (aritmie).
Bolile de inima sunt cauza numarul unu de deces în lume. Cele mai întâlnite sunt hipertensiunea, cardiomiopatia ischemica, tulburarile de ritm si deficientele valvelor. Asociate, toate aceste afectiuni conduc la infarct sau insuficienta cardiaca.
Barbatii au un risc cardiac mai mare decât femeile. La fel si persoanele cu istoric familial. Factorii de risc ce pot fi controlati sunt colesterolul crescut, obezitatea, diabetul si fumatul.

Cum apare infarctul
Ateroscleroza înseamna îngrosarea si înfundarea arterelor inimii. Printre cauze se numara fumatul, obezitatea, stresul.
"Placa de aterom formata poate creste în dimensiuni, formând cheaguri de sânge ce blocheaza complet arterele si sisteaza alimentarea cu sânge a inimii pe o anumita portiune. Asa apare infarctul", explica prof. dr. Maria Dorobantu, sefa clinicii de cardiologie din cadrul Spitalului de Urgenta Floreasca din Bucuresti.
Durerile repetate în piept sunt un simptom al aterosclerozei, însa majoritatea pacientilor afla ca au arterele blocate dupa ce fac un atac.
Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai e alimentata cu sânge, din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Acordarea primului-ajutor în caz de infarct a redus numarul deceselor din ultimii ani.
"Primele semne includ durerile sau presiunea în piept, o apasare în dreptul zonei lombare, gâtului, bratului sau maxilarului, stari de greata, indigestie, arsuri la stomac, oboseala si anxietate, dificultati de respiratie, batai neregulate sau rapide ale inimii", explica medicul cardiolog Florin Mitu.
Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept, în caz de infarct, ci, mai degraba, stari de greata, pierderea poftei de mâncare, stari de slabiciune si tuse.
Ce se întâmpla când inima o ia la goana
Aritmii. În mod normal, bataile inimii sunt ritmice. Uneori, devin neregulate: când accelereaza, când încetinesc. "De regula, aritmiile cardiace sunt inofensive si trec repede, însa anumite tipuri pot duce chiar la pierderea cunostintei (atunci când pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut). Exista si riscul de oprire a inimii (intra în fibrilatie), fiind necesare masuri de reanimare (masaj cardiac, respiratie artificiala, defibrilare)", adauga medicul Doro bantu.
Si lipsa de magneziu poate perturba ritmul batailor inimii.
Cardiomiopatia ischemica descrie modificari ale miocardului. "Inima slabita nu mai are putere sa pompeze sângele în întreg organismul, astfel ca el se acumuleaza în camerele inferioare ale inimii (ventriculi), care se dilata. Muschiul cardiac îsi pierde forma si devine tot mai slab", subliniaza medicul.
Insuficienta cardiaca apare atunci când muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sânge necesara organismului. Inima nu se opreste, dar nu mai lucreaza la capacitate maxima si începe sa creasca în dimensiuni. Poate conduce la accident vascular, infarct si embolism pulmonar.
TRATAMENT
De la medicamente la bypass coronarian
Bolile de inima sunt cronice, deci pentru toata viata. Ele pot fi controlate cu tratament, care fie regleaza tensiunea arteriala, ritmul cardiac si colesterolul, fie îmbunatatesc capacitatea de pompare a sângelui.
Angioplastia este o procedura nechirurgicala care este folosita pentru a deschide arterele coronare blocate cu ajutorul unui cateter fin si pentru a revasculariza inima.
Operatia de bypass coronarian este una din cele ma frecvente operatii pe cord deschis din lume. O vena sau o artera este recoltata din alta parte a corpului si este grefata pe artera bolnava. Grefa ocoleste portiunea blocata din artera coronara si va aduce sânge bogat în oxigen pentru muschiul cardiac.
STATISTICA
Jumatate dintre românii cu hipertensiunie nu stiu de boala lor
Peste 40% din populatia României sufera de hipertensiune, conform unui studiu realizat în 2005, care va fi reluat în acest an. Jumatate dintre cei care sufera de hipertensiune nici macar nu stiu ca au aceasta afectiune, iar dintre cei care stiu doar 39% urmeaza un tratament.
Hipertensiunea nu e doar o boala, ci reprezinta un factor de risc pentru boli precum: diabetul zaharat, dislipidemie, obezitate viscerala. Populatia din România e supusa unui mare risc de boli cardiovasculare deoarece hipertensiunea arteriala, una dintre cele mai frecvente afectiuni, e în sine un factor de risc major în aparitia evenimentelor cardiovasculare cum ar fi accidentul vascular, infarctul miocardic sau insuficienta cardiaca.
Obezitatea e unul dintre factorii care însotesc afectiunea de hipertensiune arteriala. Mai mult de o treime dintre adultii din România, chiar la vârste tinere, sufera de obezitate, femeile fiind mai des afectate.

Autor: Evz
Sursa: www.evz.ro  Vineri, 16 Septembrie 2011

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu