Terapii cu "farmacia naturii"

TUICA, medicament sau otrava

 Primele bauturi distilate au fost fabricate de eschimosi in urma cu 3000 de ani, prin fermentatia unor alge. Licoarea avea multiple utilizari terapeutice. La noi, traditionala tuica de pruna, de o tarie intre 22-25 grade era odinioara folosita in vindecarile miraculoase ale unor boli de inima, de stomac si biliare.

 

Combate bolile de inima
Biochimistii americani au dovedit ca o enzima prezenta in cactusul Karroll viridis enoae, este regasita in tuica de pruna, in cantitati de 8 ori mai mari. Enzima are rolul de a reduce depunerile de colesterol pe arteridele capilare coronariene, vasele care aduc sangele la inima.  Este prezenta in alte 120 de medicamente naturiste diferite, cu rol in prevenirea arterosclerozei si, implicit, a infarctului miocardic, medicamente care sunt foarte scumpe in SUA, Canada si Marea Britanie (depasesc in medie 140 de dolari pentru o cura de 45 de zile). Consumarea zilnica a 32,12 ml tuica de pruna este o eficienta metoda de a reduce probabilitatea de aparitie a unor boli de inima datorate arterosclerozei. Acest tip de profilaxie are un pret de 14.000 de ori mai mic decat in cazul unei medicatii naturiste cu extract de cactus, ambalat in SUA.
 Antianemic
Cercetatorii germani au descoperit ca in extractele distilate de pruna exista 6 tipuri de substante cerute de celulele rosii sanguine, rapid absorbabile in stomac, o data cu vaporii de alcool. Aceste substante, prezente din abundenta in tuica, pot creste cu peste 120% viteza de producere a hemoglobinei si chiar a producerii de hematii (celule rosii ale sangelui, care transporta oxigen). In plus, tuica de pruna are un bogat continut in fier, nucleul metalic al hemoglobnei din globulele rosii. Dar acest lucru nu inseamna nici pe departe ca anemia se previne cu tuica, in lipsa unei alimentatii corespunzatoare recomandate de medic. Dimpotriva, un consum zilnic de tarie de pruna poate avea efecte nefaste chiar si pentru un organism sanatos.
Reglarea functiilor hepatice
Tuica de pruna slaba contine o anumita cantitate de vitamine A,B,C,D1 si D2, care nedegradate termic si absorbabile intestinal, au o eficienta crescuta, atunci cand temperatura bauturii este apropiata de cea a sangelui (37,5 C).

Tuica de pruna fiarta, nu foarte fierbinte, este, in ciuda celor crezute, benefica functiilor hepatice, avide in anotimpul rece de vitamine si saruri.

Se recomanda tuica de pruna slaba in dischinezii biliare, probleme de decongestionare hepatica (disfunctii ale ficatului cauzate de slaba irigare cu sange a acestuia), constipatii cauzate de factori alimentari.
Precautii:
1. Tuica de pruna poate avea efecte magice pentru sanatate numai in conditiile in care este preparata curat.
2. Nu se recomanda ca 'terapia cu tuica' sa devina un obicei. Aceasta "traditie" se poate usor transforma intr-un viciu extrem de periculos.
3. A mari doza terapeutica de tuica poate conduce la alcoolism. Priviti tuica drept un medicament si aveti fata de ea atitudinea care se impune.
Terapia cu 'suc de pruna'

 

Mic dejunEste total exclus a se consuma orice fel de tarie inainte sau dupa micul dejun. Exceptie fac cei care sufera de forme nespecifice de tahicardie (cresterea frecventei batailor inimii) si hipertensiune netratabila, datorita unui stres psihic puternic. Acestora li se indica sa consume 30-40g slanina, urmata de un paharel de maximum 40 ml de tuica fiarta de pruna, ‘data peste cap’. Persoanele care lucreaza in conditii de temperaturi scazute li se recomanda 50-60 ml ‘pruna’ dupa un mic dejun bogat in grasimi.

Dejun
Tuica de pruna slaba (nu alte tarii) este indicata ca aperitiv inainte de servirea mesei. Alcoolul si mai ales sarurile minerale, favorizeaza absorbtia unor elemente benefice, prezente numai in fructul de pruna, inainte de inceperea dejunului. Din acest motiv, este absolut necesar ca tuica sa fie servita cu 10-15 minute inainte de masa de pranz, care poate contine elemente ce pot bloca absorbtia unor principii active proprii, regasite numai in tuica de pruna. Cantitatea ideala de tuica servita a aperitiv nu trebuie sa depaseasca 50-60 ml pentru barbati si 25-35 ml pentru femei. Nu se recomanda servirea de vinuri tari in timpul dejunului si nici dupa dejun.

Cina
Inainte de cina, se poate servi un paharel de tuica de pruna ceva mai tare (30-35), maximum 50 ml pentru barbati si 40 ml pentru femei, bauta incet, cu 20-25 minute inainte de masa. Nu este recomandat a se consuma nici un fel de bauturi distilate dupa servirea mesei de seara.

 

Text: Marius Radu, cercetator Academia Romana

 

Terapia cu seminte

. Consumate crude, semintele fructelor si legumelor sînt adevtrate medicamente naturisteStatisticile spun ca românii rontaie mai multe seminte decît americanii, considerati cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac semintele, mai ales cele de floarea-soarelui ti de dovleac. Consumate crude,  au efectul cel mai puternic.

Micile uzine de medicamente

Pe vremuri, taranii le considerau pastratoarele vietii, adevar demonstrat si de medicina moderna care a descoperit ca, înainte sa se transforme în plante verzi, semintele contin energii uriase si substante benefice pentru organism. Terapia cu seminte nu presupune consumul exclusiv al semintelor, ci în combinatie cu un regim sanatos bazat pe legume si fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele se manînca neprajite, deoarece prin preparare termica, cea mai mare parte a proprietatilor lor vindecatoare este distrusa. Din seminte se pot prepara si remedii sub forma de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie ttiut ca semintele, desi par uscate si moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienti. De aceea, consumul semintelor între mese, în locul gustarilor, pe lînga rolul extrem de benefic, si satura. Nu întîmplator terapia cu seminte este inclusa în regimurile dietetice.

 

Seminte de dovleac pentru inima

Dietologii din Japonia pun semintele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin 36-52% grasimi, vitamine, microelemente si, mai ales, zinc. Sînt recomandate în lupta cu prostatita, constipatia si balonarea. Sînt diuretice, întaresc muschiul cardiac si rinichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afectiuni, se prepara laptele de bostan dintr-un pahar de seminte pisate într-un vas de lut si trei pahare de apa clocotita. Se strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masa. În caz de limbrici (viermi intestinali), se prepara un amestec din 30 g de seminte crude de bostan, cu pielita verde, 50-60 ml de apa si o lingurita de miere de albine. Se ia pe nemîncate, cîte o lingurita, timp de o ora, pîna se epuizeaza toata doza, apoi se face o clisma. În cosmetica, semintele de dovleac împrospateaza tenul. Semintele crude se piseaza bine, se amesteca cu apa clocotita (1:10) si se fierb pîna se obtine o pasta omogena care se aplica pe fata pentru 15-20 minute. Specialiatii în medicina naturista încurajeaza consumul semintelor de dovleac, care desfunda vasele de sînge, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea rinichilor, dar au si rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroza sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomanda în alimentatia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însarcinate si copiilor.

Susanul previne osteoporoza

Semintele de susan contin vitaminele A, B, C, E. Pentru întarirea si curatirea organismului, se consuma cîte 15-20 g de pulbere preparata din seminte, cu putina apa, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masa. Arsurile se trateaza cu un terci din seminte de susan rîsnite si apa. Se schimba pansamentele de 2-3 ori pe zi, pîna la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amesteca 5 linguri de seminte de susan, cu 3 linguri seminte de in si o lingura de sare de mare, prajita în prealabil într-o tigaie uscata. Amestecul se pastreaza într-un borcan închis bine. Semintele de susan contin si proteine, cu 50% mai mult decît se afla în carne. Sînt foarte bogate în calciu si înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Semintele au o mare valoare energetica, aduc un aport însemnat în afectiunile de nutritie, sînt laxative, emoliente, antitumorale si ajuta la detoxifierea ficatului si a rinichilor, întaresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea si sînt afrodisiace. Semintele de susan sînt o sursa buna de seleniu, magneziu si fosfor, avînd un continut scazut de colesterol si sodiu.

Seminte de marar pentru glaucom

În medicina traditionala, semintele de marar si-au cîstigat reputatia de leac extrem de eficient în mai multe afectiuni. Pentru hipertensiune si insuficienta coronariana cronica, se oparesc în 500 ml apa clocotita 2 linguri de seminte de marar pisate si se infuzeaza într-un termos timp de o ora. Se strecoara si se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masa, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun si pentru artroza si îmbunatatirea digestiei. În caz de insomnie, 5 linguri de seminte de marar pisate se amesteca cu 500 ml vin rosu tare, se pun pe foc mic 10 minute, se infuzeaza o ora si se strecoara. Se beau cîte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte de culcare. Glaucom: peste o lingurita seminte de marar rîsnite, se toarna 250 ml apa clocotita, se tine la infuzat o ora. Se consuma cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masa, timp de 21 de zile. Dupa o pauza de 10 zile, tratamentul se repeta. În caz de bronsita si raceala, se recomanda sa se manînce zilnic cîte o lingurita de pulbere din seminte de marar amestecata în ceai sau apa calda. Le puteti amesteca si cu cartofi fierti sau le puteti presara pe o felie de pîine. Ceaiul din seminte de marar rezolva si incontinenta urinara. Pulberea si tinctura extrasa din semintele de marar sînt un stimulent si un reglator hormonal foarte puternic. Din semintele de marar se obtine un ulei cu care se maseaza sînii, pentru a deveni mai mari si mai fermi.

Expectorant din seminte de in

Semintele de in sînt folosite la combaterea constipatiei si a inflamatiilor tubului digestiv si cailor urinare. Extern, faina din seminte de in are proprietati antiseptice si calmante. Cataplasma din faina de in si musetel (parti egale) ajuta la maturarea abceselor si furunculelor, iar în amestec cu mierea ajuta la vindecarea ranilor. Pentru conjuctivita: o lingurita de seminte de in se infuzeaza 15 minute în 50 ml apa clocotita. Apoi se piseaza pîna ce apare un mucilagiu. Se strecoara si se foloseste pentru spalarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece daca se încalzesc pe o tigaie uscata seminte de in, se leaga într-o batista si se aplica pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obtine din 1/2 lingurita de seminte de in rîsnite, care se agita 15 minute, în 150 ml apa. Se strecoara si se beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronsitei. Extractul din seminte de in este utilizat în inflamatiile si hipertrofia prostatei. Scade senzatia imperioasa de a urina si cantitatea de urina acumulata în vezica. Un alt avantaj consta în faptul ca împiedica cresterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de colon si a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.

"Bomboanele agricole" combat nicotina

Semintele de floarea-soarelui, cele mai populare seminte consumate la noi, au multiple întrebuintari în medicina naturista. Sînt un remediu de baza în combaterea bolilor de rinichi, de bila si circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilitatii si impotentei vasculare si hormonale. Uleiul obtinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afectiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale cailor superioare. Se ia o gura de ulei în fiecare dimineata, pe nemîncate, si se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipa si se clateste gura insistent. Semintele de floarea-soarelui contin o cantitate substantiala de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din peretii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne aparitia bolilor de inima. Sînt recomandate mai ales femeilor gravide si copiilor, pentru continutul ridicat de vitamine B. Semintele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotina, iar infuziile fortifica vasele de sînge si nervii, amortizînd impactul renuntarii la tutun.

Semintele care înlocuiesc insulina

Schinduful este o planta ierboasa ale carei seminte trateaza diabetul de tip insulinodependent.. Se face o cura de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 cani pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradata a dozelor de insulina. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o lingurita de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd asa-numitul colesterol rau, protejînd sistemul cardiovascular de aparitia ischemiei cardiace. Semintele sporesc secretia lactata si îmbunatatesc starea de sanatate a mamei. Doua lingurite de pulbere amestecata cu miere, luate cu o ora înainte de masa, vindeca anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauza, prevenind eliminarile masive de calciu si ajutînd la pastrarea fortei musculare.. Mai vindeca si sterilitatea, dar are si efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminte de schinduf ajuta la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncarimi. În cosmetica, întareste unghiile si parul, iar pe femeile prea slabe le ajuta sa-si rotunjeasca formele, fara a creste tesutul adipos.

Chimen, coriandru si mac

Se considera ca semintele de struguri sînt niste antioxidanti foarte puternici, cu rol în combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de circulatie, diabetului si a problemelor de vedere. Celebru pentru combaterea gazelor la stomac si a aerofagiei, chimenul se prepara în felul urmator: se opareste o lingurita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se infuzeze 10 minute, apoi se bea cîte o ceasca dupa fiecare masa. Datorita principiilor sale active, chimenul ajuta în tratarea enterocolitelor, mareste diureza si lactatia mamelor care alapteaza, stimuleaza pofta de mîncare si este vermifug. Semintele se folosesc si la conservarea muraturilor, pentru a-i da pîinii o aroma deosebita, în brînza, iaurt. În India se foloseste chimenul alb, care are un cu totul alt gust si aroma, cu el se condimenteaza mîncarurile cu orez si legume. Infuzia cu seminte de chimen este recomandata în guturai. Semintele de coriandru, preparate sub forma de decoct reduc colesterolul rau. Este un bun diuretic si stimuleaza actiunea rinichilor. Siropul din seminte de mac trateaza raceala, iar infuzia calmeaza durerile de dinti si urechi. Semintele de mac mai au si efect sedativ.

Alte seminte de leac

·         semintele de patrunjel vindeca insuficienta cardiaca. Macerate în tuica, ajuta la disparitia petelor de pe piele.

·         semintele de artar sînt recomandate în caz de colecistita. În timp, dispar durerile în zona ficatului, creste pofta de mîncare.

·         seminte de fenicul: bronsita cronica cu tuse.

·         pentru tratarea lipsei de iod, se mesteca 8 seminte de mar, care asigura doza zilnica de iod. Atentie, semintele contin si o cantitate mica de cianura!

·         semintele de mustar sînt bune contra durerilor de dinti, daca se amesteca pe partea unde se afla dintele bolnav.

·         pentru potenta, prostata si pietre biliare: se amesteca 3 linguri seminte de pepene galben, 3 linguri seminte de dovleac si 5 linguri miere de albine.

·         semintele de pepene rosu pisate, amestecate cu ulei de masline, elimina pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindeca hemoragiile uterine.

·         semintele de ridiche neagra sînt bune la vindecarea ranilor, escarelor si ulcerului varicos.

·         semintele de morcov ajuta la eliminarea pietrelor de la rinichi si fiere.

·         durerile în gît provocate de raceala se amelioreaza cu 1/4 de pahar de seminte de rodii fierte în 250 ml apa. Se bea lichidul fierbinte.

·         pentru îndepartarea mirosului de peste, se fierb seminte de anason. Decoctul din seminte de anason este foarte bun în astm bronsic.

·         semintele de mustar negru dau mîncarurilor cu legume un gust putin iute si normalizeaza activitatea hormonala.

·         semintele de ardei iute în apa fiarta si miere sînt bune contra durerilor de gît.

·         decoctul din seminte de gutui se foloseste intern în cazul bronsitelor, al tusei cu sînge, al hemoragiilor uterine, si extern, sub forma de comprese ca mijloc    antiinflamator în afectiunile ochilor, în arsuri, iritatii ale pielii si în anghine (gargara).

·         în caz de artroza, se recomanda comprese calde din decoct de seminte de brîndusa de toamna.

·         mîncati în fiecare dimineata o mîna de seminte de susan negru foarte bogate în calciu.

·         uleiul obtinut din seminte de urzica mare este cel mai bun remediu în otravirile cu ciuperci.

·         cîteva seminte de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc la diminuarea transpiratiei si a mirosului neplacut.

·         semintele de frasin au proprietati afrodisiace

material primit prin posta electronica