ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

marți, 7 iunie 2011

Una din două persoane suferă de intoleranţe alimentare

 Una din două persoane suferă de intoleranţe alimentare
Una din două persoane suferă de intoleranţe alimentare
Balonarea, sindromul colonului iritabil, dar și oboseala cronică și durerile de cap pot fi consecinţe ale acestei tulburări. Frecvent confundate cu alergiile, intoleranţele alimentare sunt mult mai răspândite decât acestea, dar au manifestări mai ascunse.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din populaţia Globului suferă de o formă de intoleranţă alimentară. Această problemă se manifestă cel mai adesea prin indigestii (crampe și balonări, constipaţie sau diaree).
Însă, potrivit specialiștilor, incompatibilitatea cu anumite alimente poate sta și la originea unor afecţiuni ale pielii, precum acneea, eczemele și psoriazisul.
Migrenele, cefaleea, insomniile și depresiile, dar și manifestările respiratorii și articulare au fost și ele puse pe seama intoleranţelor alimentare.

„Intoleranţa alimentară este o consecinţă a reacţiilor adverse produse de anumite componente din alimente în cazul unor persoane", explică prof. dr. Dan Cheţa de la Institutul de Diabet și Boli Metabolice „Nicolae Paulescu" din București.

Cauza, deficitele enzimatice

Mecanismul apariţiei intoleranţei alimentare este insuficient cunoscut, dar se pare că la originea ei stă un deficit enzimatic. Potrivit specialiștilor, atunci când anumite enzime se produc în cantităţi insuficiente în organism, acesta nu mai digeră corespunzător unele alimente.
Astfel, la contactul cu o serie de compuși pe care nu îi recunoaște, organismul va produce imunoglobuline de tip IgG. Iar alimentele cel mai des implicate în procesele de intoleranţă alimentară sunt cele bogate în proteine, precum carnea, ouăle și lactatele.

„Ambele tipuri de afecţiuni, alergia și intoleranţa alimentară, acţionează prin mecanism imunologic, dar dacă în cazul alergiilor organismul produce imunoglobuline de tip IgE, în intoleranţele alimentare cresc nivurile de IgG faţă de alimentul greu tolerat", ne spune dr. Livia Pîrv, consultant în nutriţie.
Alte mecanisme aflate sub investigaţie implică substanţele care determină apariţia plăcerii culinare, precum serotonina.

Pot apărea episodic

Spre deosebire de alergiile alimentare, intoleranţele sunt mult mai răspândite, dar au manifestări mai ascunse, care nu pot fi asociate întotdeauna cu un aliment pe care îl consumăm. „Intoleranţa alimentară are un caracter cronic și episodic, tranzitoriu. Pe scurt, ceea ce provoacă la un moment dat simptome supărătoare poate fi perfect tolerat cu alte ocazii", explică medicul Marian Zota, specialist gastroenterolog la clinica ­MedAs din București.

În plus, este greu să stabilim prin simplă observaţie alimentul care ne cauzează intoleranţa alimentară. Aceasta pentru că procesul de digestie face ca un aliment pe care îl consumăm la micul dejun să poată provoca simptome supărătoare imediat, dar și la 12 ore distanţă.

Cum descoperim produsele-problemă

Un test care promite depistarea a până la 113 ­alimente-sursă de intoleranţă este testul York (YorkTest), disponibil și în România. Potrivit reprezentanţilor YorkTest, acesta analizează intoleranţele alimentare și oferă persoanei interesate o scală a alimentelor, de la cele de evitat și de consumat cu moderaţie și până la cele complet recomandate. Kitul permite recoltarea unei picături de sânge din deget și trimiterea probei la un laborator din Londra. În costul de 400 de euro intră și o consultaţie cu un medic nutriţionist, pentru a stabili ce alimente trebuie eliminate din dietă sau trebuie consumate în cantităţi mai mici. În luna iunie, copiii cu vârste între 3 și 14 ani beneficiază de o reducere de aproximativ 40% la efectuarea testului York în cadrul reţelei private de Sănătate Regina Maria.

Simptomele digestive, frecvente

Intoleranţele pot avea simptome comune cu toxiinfecţiile alimentare, cum ar fi diareea și greaţa, dar sunt mult mai blânde decât acestea. „Toxiinfecţia alimentară este un eveniment acut ce se manifestă cu diaree, cu vărsături, cu febră și cu alterarea stării generale: febră, cefalee și astenie", subliniază medicul gastroenterolog Marian Zota. Toxiinfecţiile sunt produse de consumul unui aliment infestat cu un microorganism și sunt mai frecvente în sezonul cald.

Autor: Adevarul
Sursa: www.adevarul.ro  Marti, 7 Iunie 2011

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu