Plante care au grijă de stomacul tău!

Plante care au grijă de stomacul tău!

Chiar dacă în ultimii ani numărul bolilor ulceroase a scăzut aproape la jumătate, medicii specialiști ne avertizează că la schimbările de sezon acestea pot recidiva . Recidivele apar din cauza schimbării alimentaţiei determinate de trecerea în sezonul cald, creșterii nivelului de stres și modificărilor apărute în orarul de somn din cauza micșorării nopţilor. Deși stomacul deţine mecanisme eficiente pentru a neutraliza și dilua substanţele chimice și acizii din interiorul său, se poate întâmpla ca acest proces să se defecteze și, în acest caz, apare ulcerul. Ulcerele de la nivelul gastric se numesc ulcere gastrice, în timp ce ulcerele care apar în mucoasa duodenală (intestinul subţire) se numesc ulcere duodenale. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent între 20 și 40 de ani, în timp ce ulcerul gastric apare între 30 și 50 de ani. Aproximativ 20% din ulcerele gastrice sunt și duodenale, cele din urmă fiind de două ori mai frecvente. Cauze frecvente ale apariţiei ulcerului: Abuzul de antiinflamatoare folosite în tratamentul durerilor reumatice și al altor tipuri de dureri, în tratamentul gripei. Preventiv, aceste medicamente trebuie administrate doar după masă. Infecţia cu Helicobacter pylori, o bacterie care afectează mucusul gastric și produce inflamaţia. Căile de transmitere ale acestei bacterii sunt prin salivă, apă infectată, mâini murdare, de cele mai multe ori infecţia fiind asimptomatică. Secreţia acidă crescută. Refluxul biliar în stomac. Afectarea vascularizaţiei locale. Nu întotdeauna factorii de mai sus produc ulcer. Cauzelor enumerate li se mai adaugă o multitudine de factori ce cresc riscul de a face ulcer. Aceștia includ: fumatul, consumul de alcool, stresul. Gălbenele, pătlagină și sunătoare - aliaţi împotriva ulcerului Aceste plante medicinale sunt deosebit de apreciate pentru numeroasele lor calităţi terapeutice. Fiecare dintre ele conţine substanţe cu acţiune antiinflamatoare, antibacteriană, antiulceroasă, cicatrizantă, trofică, cu rol protector pentru mucoase. Se recomadă utilizarea lor internă, sub formă de infuzie sau tinctură. Infuzia de gălbenele Câteva flori uscate se pun în 300 ml apă clocotită. Se bea ceaiul de minimum 3 ori pe parcursul unei zile înainte cu o jumătate de oră înainte de masă. O infuzie mai concentrată se prepară din 4 linguri de flori la 200 ml apă din care se beau 3 linguri pe zi. Tinctura de gălbenele Se obţine din florile proaspăt culese - se introduc într-un recipient de sticlă, peste care se toarnă alcool până se acoperă florile. Vasul se ţine la căldură sau la soare timp de două săptămâni. Pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi câte 30 de picături de tinctură cu puţină apă. Infuzia de pătlagină Infuzia și sucul din frunze de pătlagină reglează secreţia gastrică în cazul persoanelor care suferă de hiperaciditate. În gastrite, enterocolite, enterite se bea câte o cană de infuzie sau se ia câte o lingură de suc de pătlagină, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute înainte de masă. Aceasta se obţine din 2 linguri de frunze la o cană cu apă fierbinte. De asemenea, infuzia din seminţe de pătlagină ajută la scăderea tensiunii arteriale. Infuzia de sunătoare Sunătoarea tratează colitele cronice sau bolile de ficat deoarece reglează stările inflamatorii și stimulează secreţiile. Infuzia de sunătoare se prepară din două linguri de plantă mărunţită la o ceașcă de apă, din care se bea, după fiecare masă, câte o lingură.

Autor: Revista Felicia Sursa: www.revistafelicia.ro  Joi, 16 Iunie 2011