Cum poţi să ai o viaţă fericită

Cum poţi să ai o viaţă fericită

Alegerea unei meserii potrivite, selectarea prietenilor, eliminarea gândurilor negative, dar și domolirea exuberanţei ne pot face existenţa mai frumoasă. Viaţa devine tot mai stresantă, astfel că multe persoane încearcă să găsească soluţii care să le îmbunătăţească traiul, măcar din punct de vedere psihic. La vârsta de 35 de ani, Ilinca se declară „obosită și bătrână". Simte că nu mai face faţă stresului de zi cu zi, că are prea multe de rezolvat și nici nu vede cum ar putea să aibă o viaţă mai bună. Ne-a mărturisit că a încercat să-și înfrumuseţeze existenţa. Măcar un pic, din când în când. „Citesc multe reviste pentru femei. E adevărat, pe fugă, uneori poate chiar în diagonală. Și mi-au venit tot soiul de idei despre cum să-mi fac viaţa mai frumoasă", spune Ilinca. „De exemplu, m-am gândit să mă apuc de aerobic. Nu mi-a plăcut niciodată, dar am zis că la vârsta asta poate îi prind gustul. Total greșit! A fost un eșec", povestește femeia. „Când îmi aduceam aminte că trebuie să merg la sală, și mă ambiţionam să merg, pur și simplu o luam razna. Mi se făcea rău", își amintește Ilinca. „Apoi, m-am gândit că sunt prea pesimistă și m-am decis să devin brusc optimistă. Altă prostie majoră. Am început să ignor chestii esenţiale și m-am trezit cu o grămadă de necazuri pe cap", mai spune femeia. Deși își amintește amuzată de toate aceste întâmplări, încă nu a găsit soluţia pentru a avea o viaţă un pic mai frumoasă. Fără stres și fără bani Cristian, în vârstă de 38 de ani, spune că, în urmă cu doi ani, s-a simţit prea stresat din cauza locului său de muncă și a decis să plece, fără a avea însă un venit asigurat. Nu și-a găsit imediat un serviciu, ci abia după șase luni. „În primele două luni am fost cum nu se poate mai fericit. Apoi am intrat în panică. Pur și simplu aveam senzaţia că viaţa mea nu are sens. Chiar începusem să regret că am dat stresul pe o viaţă fără griji", spune Cristian. Lucrurile s-au schimbat după ce și-a găsit un loc de muncă pe măsura așteptărilor lui. „În acel moment, mi-am dat seama că am procedat cum nu se poate mai corect. Pur și simplu mi-am refăcut viaţa", adaugă bărbatul. Mituri demontate Stilul de viaţă și secretul fericirii au constituit, vreme îndelungată, subiecte de cercetare. Dacă până acum majoritatea oamenilor de știinţă considerau că „secretul tinereţii veșnice" constă în a munci mai puţin, în a scăpa de stres și în a respecta un regim alimentar și fizic riguros, un studiu recent vine să demonteze aceste afirmaţii. Psihologii americani Howard Friedman și Leslie Martin au analizat certificatele de deces a peste 1.500 de persoane de sex masculin și feminin care fuseseră incluse, începând cu 1920, într-un studiu privind stilul de viaţă, notează publicaţia „The Daily Mail". Totodată, cei incluși în proiectul din anii '20 care au rămas în viaţă au fost intervievaţi de psihologii din SUA. În urma acestor anchete, oamenii de știinţă au identificat trăsăturile de personalitate și stilurile de viaţă care au avut ca rezultat longevitatea și cele care s-au soldat cu efectul contrar. Cei care au depășit cu mult vârsta de 60 de ani nu au mâncat multe legume, nu au luat vitamine și nici n-au făcut sport în mod regulat. Aceștia au făcut, mai degrabă, ceea ce le-a plăcut. Și-au ales prietenii cu grijă, în funcţie de afinităţi și nu de interese, au practicat sporturile de care s-au simţit atrași și au ales meserii pe care le-au făcut cu drag. „În societatea noastră, oamenii dau sume exorbitante pentru diete, pentru remedii de tot felul, dar rar se întâmplă ca toate acestea să producă un efect asupra longevităţii", este de părere doctorul în psihologie Howard Friedman.  „Sfaturile medicale au adesea un efect de bumerang asupra noastră. Problemele legate de obezitate și de stres nu dispar când ne chinuim să respectăm norme severe", a adăugat acesta. Șapte trucuri de bază Psihologii americani Howard Friedman și Leslie Martin au întocmit o listă cu ceea ce consideră ei că ar fi „adevăratele secrete ale unei vieţi lungi și fericite". 1 Să fii conștiincios. Cercetătorii spun că seriozitatea de care dăm dovadă este cel mai bun indicator al longevităţii. Cei care sunt atenţi la modul în care își cheltuiesc banii, care au grijă la detalii și care se gândesc bine înainte de a face ceva au șanse mai mari să trăiască mai mult. Aceste persoane sunt mai sensibile, fumează mai puţin, nu prea consumă alcool și au tendinţa să respecte recomandările medicilor. În plus, cercetările arată că, din punct de vedere biologic, oamenii conștiincioși au șanse mai mari să trăiască mai mult și să fie mai sănătoși. 2  Selectează-ţi prietenii. Surprinzător, studiul făcut de psihologii americani a arătat că oamenii care se bucură de popularitate nu au neapărat o viaţă mai lungă și mai fericită. Cei care sunt foarte sociabili beau și fumează mai mult decât ceilalţi. Secretul este să știi cum să-ţi alegi prietenii. Reorganizarea vieţii sociale de așa natură încât să-ţi aducă numai satisfacţii promite să-ţi îmbunătăţească simţitor starea psihică, dar și fizică. 3 Prea multă veselie strică. Persoanele care dau dovadă de un optimism exagerat au șanse mai mici să ajungă la o vârstă foarte înaintată, arată studiul psihologilor Howard Friedman și Leslie Martin. Asta pentru că oamenii fericiţi nu se gândesc prea des la riscuri și, ca urmare, nu-și iau măsuri de precauţie în ceea ce privește starea lor de sănătate. 4 Grijile în exces nu sunt bune. Nici lipsa de optimism nu ajută. Cei care-și fac tot felul de scenarii apocaliptice despre viitorul lor riscă să ajungă să aibă probleme serioase. Studiul americanilor a arătat că în cazul bărbaţilor  pesimiști se înregistrează un risc mai crescut de accidente mortale. 5  Anulează-ţi abonamentul la sala de fit­ness. Practicarea unui sport este importantă pentru sănătate, dar studiile arată că persoanele care merg la sală doar pentru că știu că e bine (și nu pentru că își doresc) nu rezolvă mare lucru, spun psihologii. Mai mult, datele arată că alegerea unui sport pentru care nu simţi nicio atracţie va duce, în timp, la respingerea ideii de activitate sportivă, dacă nu chiar la sedentarism. 6  Nu te recăsători. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, după divorţ, femeile își revin mai repede decât bărbaţii. Domnii suferă mai mult chiar dacă se recăsătoresc. Datele au arătat că mai puţin de o treime dintre bărbaţii care au divorţat au ajuns la vârste înaintate, asta chiar dacă au mai trecut pe la ofiţerul stării civile. Studiul a mai scos la iveală faptul că și copiii care provin dintr-o familie destrămată au șanse să trăiască mai puţin - în medie, cu cinci ani. 7  Nu renunţa la un job stresant pentru o viaţă ușoară. Cercetătorii spun că nu există dovezi care să arate că oamenii cărora li se recomandă să se relaxeze devin mai sănătoși. Rezultatele studiului au arătat că persoanele care au o carieră de succes au șanse foarte mici să moară înainte de vreme. Bogaţi, dar nefericiţi Cercetătorii britanici de la Universitatea Warwick au ajuns la concluzia că o locuinţă costisitoare și un serviciu bine plătit aduc fericirea numai dacă persoanele din jur nu sunt la fel de norocoase. Potrivit unui studiu relativ recent, în cadrul căruia au fost analizate răspunsurile date de 10.000 de britanici, timp de șapte ani, oamenii sunt fericiţi atunci când au mai mult decât vecinii lor. Potrivit cercetătorului Chris Boyce, goana după avere va duce la o societate mai bogată, dar și mai nefericită. Asta întrucât cei mai mulţi sunt tentaţi să considere banii ca fiind mai importanţi decât familia și prietenii. Regulile celorlalţi trebuie eliminate Psihologii sunt de părere că longevitatea ţine într-o mare măsură de modul în care organismul este programat genetic, dar recunosc că stilul de viaţă sănătos joacă un rol-cheie. „Sănătatea fizică nu e suficientă pentru o viaţă lungă și de calitate. Sănătatea emoţională este cea care dă tonul", este de părere psihologul Bogdana Bursuc. Potrivit acesteia, viaţa emoţională sănătoasă are multe ingrediente care ţin de abilităţile sociale și de capacitatea de a ajunge să ai emoţii pozitive. „Există și persoane care nu-și permit să fie mulţumite, din convigerea că nu merită sau nu au voie s-o facă. Iar aici intervine sentimentul singurătăţii, un alt indicator important pentru calitatea vieţii", adaugă Bogdana Bursuc. Adaptaţi vremurilor moderne La rândul său, psihologul Keren Rosner consideră că „dacă ai grijă de tine demonstrezi că preţuiești viaţa", astfel că persoanele care se pun pe ele însele pe primul loc nu greșesc, în cazul în care nu exagerează, devenind egoiste. Pe de altă parte, Keren Rosner atrage atenţia că nu putem compara o persoană care și-a trăit tinereţea în anii '20-'30 cu un tânăr din zilele noastre. „Pe vremuri, oamenii duceau o viaţă mai activă și mai antrenantă, iar acum sendentarismul este la ordinea zilei. Chiar și în urmă cu 30 de ani, majoritatea persoanelor obișnuiau să iasă la plimbare frecvent, pe când acum se retrag în faţa televizorului", spune psihologul. Specialiștii în comportament uman cred însă că, în cele din urmă, totul ţine de a găsi un echilibru între viaţa personală și cea profesională. „E foarte important să faci ceea ce-ţi place, să nu te ghidezi după reguli dictate de alţii. Până la urmă, în tot ceea ce facem, căutăm să avem o plăcere. Cred că o persoană optimistă are șanse să trăiască mai mult. O astfel de persoană crede în destinul ei, chiar dacă nu e neapărat măreţ, și are o senzaţie de satisfacţie, găsindu-și echilibrul", conchide Keren Rosner. " Oamenii dau sume exorbitante pentru remedii de tot felul, dar rar se întâmplă ca acestea să producă efecte.'' Howard Friedman psiholog american Locuitorii de la oraș,  mai predispuși la stres Persoanele crescute la oraș suferă la maturitate de mai multe tulburări psihice   Foto: Dorin Constanda Persoanele care locuiesc și care au crescut la oraș sunt mai predispuse să sufere de stres sau anxietate, spre deosebire de cele de la ţară. Explicaţia este legată de faptul că, de cele mai multe ori, creierele lor fac altfel de conexiuni, arată un studiu recent, citat de publicaţia „The Telegraph". De asemenea, persoanele care au copilărit în mediul urban au șanse mai mari să dezvolte schizofrenie, indiferent de locul în care-și trăiesc restul vieţii, din cauza diferenţelor de la nivelul activităţii cerebrale. Chiar dacă viaţa la oraș a mai fost asociată cu anxietatea și cu tulburările afective, rezultatele cercetărilor citate de publicaţia britanică arată pentru prima dată cum afectează viaţa urbană anumite structuri cerebrale. Cercetătorii care au condus studiile, originari din Germania, au selectat 32 de voluntari, născuţi și crescuţi în diferite zone urbane și rurale. Acestora li s-a cerut să rezolve mai multe probleme de matematică, sub presiunea timpului. Gradul de dificultate a fost variat, astfel încât să asigure o rată scăzută de succes. În plus, cercetătorii au avut reacţii negative pe tot parcursul testului, pentru a simula stresul social. Scanările cerebrale au arătat ulterior că participanţii din zonele urbane au înregistrat un nivel mai ridicat de stres în zona creierului care este responsabilă de tulburările anxioase, depresie și de alte tipuri de comportament asociat cu viaţa la oraș, precum violenţa.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Marti, 28 Iunie 2011