Cinci greșeli zilnice care duc la apariţia gastritei și ulcerului

Cinci greșeli zilnice care duc la apariţia gastritei și ulcerului

Mâncaţi din patru în patru ore, mestecaţi bine alimentele, evitaţi cafeaua, alcoolul și aspirina pe stomacul gol și alimentele prea reci sau prea fierbinţi pentru a preveni gastritele. Stresul, consumul alimentelor acide (condimente, cafea, alimente acre, cu conservanţi și coloranţi artificiali), mesele neregulate sau excesele alimentare - acestea sunt principalele cauze ale gastritei, afecţiune care atinge două persoane din trei. Gastrita apare atunci când aciditatea stomacului scapă de sub control, distruge mucoasa protectoare și începe să atace pereţii stomacului, provocând senzaţia de arsură în "capul pieptului", de balonare, scăderea poftei de mâncare și senzaţia de prea plin. Durerile și tot tacâmul de simptome se resimt mai intens "pe stomacul gol" sau în timpul meselor copioase. Netratată la timp, gastrita se poate transforma în ulcer sau hemoragii abdominale (apar scaune cu sânge). Medicii explică cinci greșeli zilnice care pot duce la apariţia gastritelor și vă învaţă cum să vă protejaţi. Nu răbdaţi de foame și nu mâncaţi la nervi Stresul. Stresul poate modifica impulsurile nervoase și secreţiile hormonale, perturbând buna funcţionare a intestinului. "Combinaţia dintre job solicitant, griji familiale, datorii sau alte surse de stres stimulează producţia de suc gastric în exces și poate duce la apariţia gastritelor și a ulcerului", atrage atenţia specialistul în alimentaţie Corina Zugravu. Alimentaţia haotică. Abuzurile alimentare, nerespectarea orelor de masă, "flămânzirea" prelungită, timp în care stomacul "roade în gol", sunt factori care cresc aciditatea și favorizează apariţia gastritei. "Respectaţi cele trei ore de mese plus două gustări, mestecaţi bine alimentele, nu vă așezaţi la masă când aveţi nervi, nu mâncaţi cu mai puţin de trei ore înainte de culcare și nu faceţi sport imediat după masă. Evitaţi alimentele care irită stomacul și cresc aciditatea: grăsimi, prăjeli, carne în cantităţi mari, alimentele de tip fast-food, dulciurile, sarea în exces, alimentele prea fierbinţi sau prea reci și condimentate, ceapa și usturoiul, băuturile carbogazoase", recomandă medicul. Este indicat să mâncaţi carne slabă de viţel, pasăre, pește slab, lapte, brânză proaspătă de vaci, ouă fierte moi, făinoase-griș, paste, pâine veche de o zi, fructe dulci și bine coapte și să beţi ceaiuri de mentă, sunătoare, tei. Fără cafea, ţigară și paracetamol pe stomacul gol Cafeaua, ţigara și alcoolul. Evitaţi consumul de cafea (mai ales pe stomacul gol), ceai negru, alcool și renunţaţi la fumat. Cele trei "vicii" irită tubul digestiv, cresc aciditatea și îngreunează activitatea ficatului. Abuzul de medicamente. Aspirina, analgezicele (paracetamol), antiinflamatoarele (ibupofen, indometacin, diclofenac, cortizon), dar și antibioticele pot leza mucoasa stomacului, mai ales dacă sunt administrate pe stomacul gol. Spălaţi-vă pe mâini Bacteria Helicobacter pylori. Unele gastrite sunt cauzate de bacteria Helicobacter pylori, care populează natural stomacul. Bacteria este extrem de nocivă și poate provoca nu doar gastrite, ci și ulcer și, în timp, chiar cancer gastric. Celulele lezate se atrofiază și mor, lăsând loc enzimelor digestive "să mănânce" ţesutul tubului digestiv. Este important să respectaţi regulile de igienă, pentru că bacteria se poate transmite și prin mâini murdare. TRATAMENT "Ajustarea" regimului alimentar și pastile anti-aciditate Primele semne ale gastritei sunt: senzaţia de arsură și apăsare în capul pieptului, greaţă, vomă, balonare, indigestii frecvente. Diagnosticul clar se poate stabili în urma unui examen radiologic cu bariu sau în printr-o endoscopie, ce permite medicului să exploreze interiorul esofagului, stomacului și a primei părţi a intestinului subţire (duodenul). Endoscopul este introdus prin gură și înaintează ușor la nivelul gâtului, până ajunge la nivelul esofagului, stomacului și duodenului. Astfel se pot depista eventualele iritaţii, inflamaţii, leziuni, modificări de culoare, subţierea mucoasei etc. "Tratamentul constă în respectarea regulilor alimentare, în paralel cu administrarea de medicamente care reduc secreţia de acid gastric (ranitidină) și antibiotice, în cazul în care este provocată de bacteria Helicobacter pylori", adaugă medicul nutriţionist Corina Zugravu.

Autor: Evenimentul zilei Sursa: www.evz.ro  Joi, 30 Iunie 2011