Semne care arată că te pândește Alzheimerul

Semne care arată că te pândește Alzheimerul

Cei care au început de Alzheimer uită date recente, au frecvent lapsusuri, își rătăcesc lucrurile în locuri nepotrivite și chiar uită să se mai spele. Tulburările de memorie sunt un proces firesc al îmbătrânirii, însă atunci când afectează cu adevărat calitatea vieţii, nu se mai justifică. Dacă un membru al familei uită des întâmplările recente, trece brusc de la o stare la alta, uită cuvinte de bază sau uită să se mai îngrijească, în contrast cu "omul care era odată", poate fi un semnal de alarmă că trebuie dus la un consult medical. "Boala în sine debutează în jurul vârstei de 55-60 de ani, la femei, iar la bărbaţi, după 60 de ani, în jurul vârstei de pensionare. Simptomele "ușoare" apar însă mult mai devreme, în intervalul de vârstă 40-50 de ani", atrage atenţia dr. Luiza Spiru, șeful Clinicii pentru Longevitate și Prevenţie în Îmbătrânirea Cerebrală "Ana Aslan International", care analizează mai jos principalele simptome timpurii ale bolii. Șapte manifestări frecvente Pierderea memoriei. Persoanele predispuse la Alzheimer încep să uite experienţe sau date recente, dar "deapănă" cu precizie întâmplări din trecut. "Oricine poate uita pe moment detalii dintr-o conversaţie recentă, pe care și le reamintesc mai târziu, însă persoanelor cu început de demenţă li se șterg din memorie pentru totdeauna", spune medicul. Repetiţii supărătoare. Persoanele cu început de Alzheimer repetă aceleași povestiri, cuvânt cu cuvânt, și pun mereu aceleași întrebări. Lapsusuri. Deși este natural să ne scape pe moment un cuvânt sau altul, "persoanele predispuse la Alzheimer se chinuiesc să-și amintească chiar și cuvinte din vocabularul de bază". Labilitate. Cei care au început de Alzheimer își pot schimba brusc comportamentul, devenind din senin nervoase și furioase. "Brusc renunţă la activităţile care odată le făceau plăcere și devin suspicioși cu ceilalţi membri ai familiei", adaugă medicul. Dezorientare și confuzie. Persoanele cu început de demenţă se pot pierde ușor în locuri pe care altădată le cunoșteau în detaliu, precum cartierul în care trăiesc. Lipsa igienei. Uneori, acesta este semnul cel mai vizibil în cazul bolnavilor cu început de Alzheimer. Persoane care se îmbrăcau fără cusur acum pot fi văzute cu haine pătate, murdare. Comportament ciudat. Toată lumea uită unde și-a lăsat cheile din când în când, însă bolnavii cu risc de Alzheimer sau alte forme de demenţă își uită lucrurile în locuri total nepotrivite, cum ar fi periuţa de dinţi în frigider sau sticla de lapte în dulapul din baie. "Pe lângă aceste simptome, trebuie luate în calcul pierderile în greutate fără motiv (5 kg în șase luni) și tremurul discret al extremităţilor", adaugă medicul Luiza Spiru. Tratamentul "bate" istoricul familial de boală Semnalele timpurii de boală nu trebuie ignorate, întrucât singura șansă de a nu dezvolta boala propriu-zisă este medicaţia corespunzătoare și evaluările periodice. Există trei tipuri de investigaţii cu ajutorul cărora poate fi depistată boala din timp: examen clinic (medicul pune pacientului întrebări ca să-i testeze funcţia mentală, memoria pe termen scurt cu precădere), investigaţii imagistice (examen computer tomograf, RMN) și markeri biologici, predictivi. "Netratată la timp, rata de conversie către Alzheimer și alte demenţe este de 12-50% la fiecare doi-cinci ani", explică medicul. O persoană cu istoric de Alzheimer în familie are un risc cu 70% mai mare decât ceilalţi să dezvolte la rându-i boala, însă, "chiar și acest segment își poate ţine boala în frâu dacă este diagnosticată precoce, tratată ţintit și monitorizată", subliniază medicul. AMELIORARE Exerciţii ușoare și sarcini în gospodărie Persoanele cu manifestrări specifice Alzheimerului nu trebuie marginalizate. Din contră, au nevoie de un exerciţiu mental continuu și trebuie responsabilizate atât cât este posibil: sarcini în gospodărie, îngrijirea copiilor etc. Studiile au arătat că mișcarea fizică moderată, plimbările în ritm alert și dansul îi ajută pe bolnavi să se împace cu simptomele demenţei. Cercetătorii britanici spun că mișcarea îmbunătăţește somnul, dar și circulaţia sângelui la nivel cerebral, prevenind atrofierea și degenerarea creirului, principala cauză a demenţei.

Autor: Evenimentul zilei Sursa: www.evz.ro  Marti, 19 Aprilie 2011