Dieta pentru creșterea imunității
Un sistem imunitar eficient nu este o
armă absolută împotriva oricărui tip de boală, la fel cum suplimentele
nutritive luate regulat nu pot înlocui alimentaţia echilibrată şi nu
asigură sănătatea deplină.
Studiile recente au demonstrat că acizii
graşi polinesaturaţi omega-3 ajută la reducerea inflamaţiei acute care
însoţeşte răspunsul imun.
Reacţia sistemului imunitar la o
agresiune se concretizează printr-un proces inflamator declanşat de
prostaglandine, elemente biochimice specifice eliberate în sânge. Acizii
graşi omega-3 au marele avantaj că pot micşora brusc activitatea şi
readuce în stare de repaus prostaglandinele imediat ce acestea şi-au
terminat treaba.
Acizii graşi omega-3 scad incidenţa
bolilor cardiovasculare, în special riscul de infarct şi accident
vascular cerebral, ameliorează simptomatologia din bolile autoimune
(poliartrita reumatoidă, boala Chron), diminuează procesele inflamatorii
şi stimulează segmentele imunitare necesare apărării organismului.
Vitaminele cu cel mai mare impact asupra
eficienţei sistemului imunitar sunt vitaminele A, C şi E, numite
antioxidante. Acestea împiedică reacţiile oxidative din organism prin
care fragmentele de molecule numite radicali liberi îşi exercită
acţiunea nocivp asupra tuturor celulelor.
Vitaminele antioxidante, pe lângă faptul
că întăresc imunitatea şi cresc rezistenţa la îmbolnăvire, scad riscul
de boli cardiovasculare, boli neoplazice şi încetinesc procesul de
îmbătrânire.
Chiar şi în cantităţi infime,
micronutrienţi precum zinc, seleniu, cupru sau fier sunt esenţiali
pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. Aceste minerale au rol în
activarea şi sinteza de anticorpi, protecţia împotriva proceselor
oxidative, buna oxigenare şi funcţionare a celulelor, într-un cuvânt, în
creşterea rezistenţei la îmbolnăvire.
Şiinţa care se bazează pe efectele
benefice ale produselor din natură (în special ale vegetalelor) poartă
numele de fitoterapie, iar substanţele active benefice din fructe,
legume, cereale şi alte plante se numesc fitonutrienţi.
Mai mult sau mai puţin conştient,
alegerile alimentare pe care le facem au un impact important asupra
funcţionării tuturor organelor şi sistemelor, inclusiv asupra
imunităţii. Consumăm dintotdeauna fitonutrienţi fără a realiza efectele
lor binefăcătoare, acţiunea lor specifică de a proteja planta de
poluare, boli şi ultraviolete fiind transferată şi la oameni.
TOP 10 alimente care cresc imunitatea
Ceaiul verde – conţine o substanţă (L-theanina) capabilă să crească de 5 ori capacitatea de apărare a organismului.
Peştele gras (somon, ton, sardine) – este bogat în acizi graşi esenţiali omega-3 cu rol antiinflamator.
Iaurtul probiotic – şi produsele lactate acide cu fermenţi vii cresc intensitatea răspunsului imun la o serie de bacterii şi virusuri.
Kiwi – este fructul cel mai bogat în vitamina C, cu efect antioxidant şi de creştere a rezistenţei la boli.
Ardeiul gras – indiferent
de culoare şi morcovii conţin cantităţi mari de betacaroten,
fitonutrient cu proprietăţi antioxidante care protejează celulele
împotriva modificărilor nocive produse de radicalii liberi.
Oul – este o sursă de
proteine de cea mai înaltă calitate (cu toţi cei 8 aminoacizi
esenţiali), vitamine antioxidante (A şi D) şi minerale (fier, seleniu,
zinc). În cazul unei infecţii, pierderile proteice accelerate pot fi
compensate rapid dacă dieta alimentară conţine ouă.
Seminţele de Floarea-Soarelui – conţin
acizi graşi esenţiali omega-6, vitamina E şi proteine care întăresc
sistemul imunitar prin creşterea eficienţei barierei antibacteriene la
nivelul următor.
Usturoiul şi ceapa – conţin compuşi sulfuraţi puternici care stimulează activitatea limfocitelor şi cresc rezistenţa la îmbolnăvire.
Carnea roşie – este o
sursă bogată de proteine şi minerale (fier, zinc, crom, seleniu) de care
sistemul imunitar are nevoie pentru a funcţiona eficient; ajută atât la
vindecarea rapidă a bolilor, cât şi la refacerea organismului în
perioada de convalescenţă.
Pornind de la premisa că în alimente
există mii de compuşi chimici diferiţi, fiecare cu potenţial benefic,
neutru sau dăunător organismului este de dorit să fie consumate aşa cum
au fost „preparate” de natură, fără a încerca să separăm vreunul dintre
elementele din structură.
De cele mai multe ori efectul pozitiv al
unui aliment este datorat compoziţiei sale complexe, toate
ingredientele având efect sinergic şi potenţându-se reciproc.
Sursa: „Sănătatea are gust”, dr. Mihaela Bilic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu