Ce medicamente pot duce la îngrășare

Ce medicamente pot duce la îngrășare

Studii internaţionale recente au găsit o corelaţie între rata crescută a obezităţii și administrarea haotică de antibiotice. Am cerut și părerea unor specialiști români în legătură cu această teorie. Una dintre cauzele neașteptate ale creșterii numărului de persoane supraponderale în ţările industrializate ar putea fi administrarea excesivă a tratamentelor pe bază de antibiotice, potrivit celor mai recente cercetări în domeniu.  Dezechilibrarea florei în primii ani, o cauză Un studiu care a monitorizat 11.500 de copii din Marea Britanie, apărut în publicaţia „Jurnalul Internaţional al Obezităţii" și realizat de oamenii de știinţă americani de la Universitatea din New York, arată că administrarea antibioticelor în primele șase luni de viaţă crește cu 22%  riscul de obezitate după vârsta de trei ani. „Considerăm că epidemia de obezitate este pusă, în mare parte, pe seama regimului alimentar nesănătos și lipsei de exerciţiu fizic, însă din ce în ce mai multe studii arată că lucrurile sunt mai complicate. Microbii prezenţi în intestinele noastre ar putea juca un rol important în modul de asimilare a caloriilor. Administrarea antibioticelor, în special la vârste fragede, ar putea distruge anumite bacterii care influenţează felul în care asimilăm nutrienţii și care, de altfel, ne-ar menţine slabi", spune cercetătorul Leonardo Trasande, coautor al studiului. Antibioticul care „aduce" două kilograme O altă cercetare, din 2010, efectuată de specialiștii francezi de la Facultatea de Medicină din Marsilia, arată că vancomicina, antibiotic prescris în endocardită infecţioasă (inflamaţie a membranei interne a inimii), precum și în infecţiile cu tulpini ale stafilococilor rezistenţi la meticilină, poate duce la creșterea în greutate cu două kilograme. Riscul de îngrășare pus pe seama vancomicinei este însă mult prea mic raportat la efectele benefice ale acestui antibiotic, spun specialiștii români. „Endocardita infecţioasă este o boală gravă și poate duce la deces dacă nu este tratată. De aceea probabilitatea de îngrășare cu două kilograme în urma tratamentului cu antibiotic este nesemnificativă", consideră prof. dr. Ioan Fulga, șeful Catedrei de Farmacologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București. În plus, sunt medici români care consideră că „incriminarea" antibioticelor de creșterea în greutate este destul de periculoasă, căci unele persoane ar putea refuza tratamentul, de teamă să nu se îngrașe. Tot cercetările din ultimii ani au analizat legătura dintre flora intestinală, care se poate dezechilibra în urma administrării de antibiotice, și obezitate.  Asocierea este pusă pe seama faptului că flora intestinală influenţează, printre altele, procesele de digestie, de asimilare a caloriilor și de formare a ţesutului adipos. Astfel, un dezechilibru la nivelul florei intestinale ar putea fi motivul pentru care o persoană nu reușește să slăbească, deși ţine dietă. S-a observat și că unele bacterii de tipul „gram" favorizează formarea lipopolizaharidelor, substanţe care trec în sânge. Acestea pot provoca, printr-un proces inflamator, creșterea în greutate, dar și apariţia unor boli precum diabetul. Bacterii care extrag mai mulţi nutrienţi Tot în cadrul studiilor s-a constatat că există unele diferenţe între flora intestinală a persoanelor obeze și cea a persoanelor cu greutatea normală. În primul caz, bacteriile intestinale Firmicute sunt în număr mai mare decât cele de tipul Bacteroide (aceste grupe de bacterii sunt componente importante ale florei intestinale). Persoanele care au un nivel crescut de Firmicute metabolizează cu până la 15% mai mult din nutrienţii din hrană în comparaţie cu cele care au o concentraţie mai mică a acestor bacterii intestinale. Prin urmare, în sânge ajung mai mulţi nutrienţi, care se depun sub formă de ţesut adipos. Însă „nu întotdeauna apar dezechilibre ale florei intestinale în urma administrării tratamentului antibiotic", mai spune prof. dr. Ioan Fulga. Acest lucru ţine și de starea generală de sănătate a pacientului. Iar medicii pot recomanda un regim alimentar de protecţie a florei în timpul tratamentului. Este foarte posibil ca studiile care au urmărit relaţia antibiotice - creștere în greutate să fi pornit de la observaţia că animalele din ferme se dezvoltă mai mult dacă primesc antibiotice. „S-a constatat că puii cărora li se administrează doze mici de antibiotice (mai mici decât cele ce se dau în caz de îmbolnăvire la om) cresc mai bine, mâncând ceva mai puţin și, evident, nu dezvoltă multe din bolile infecţiose specifice", spune medicul Corina Zugravu, specialist în igiena alimentaţiei și în nutriţie, de la Institutul de Sănătate Publică București. În schimb, în cazul oamenilor, dacă tratamentul cu antibiotice este controlat și se face pe termen scurt, nu ar trebui să aibă același efect ca la puii de baterie, care primesc constant astfel de medicamente. „De când tot mai mulţi oameni au devenit conștienţi că nu este bine să ia antibiotice pentru orice răceală, deoarece microbii devin rezistenţi, nu cred să fie persoane fără boli grave care să ia, pe an, mai mult de câteva zile astfel de medicamente. Iar în aceste condiţii, antibioticele nu îngrașă", precizează medicul Corina Zugravu. "Nu cred să fie persoane fără boli grave care să ia antibiotice mai mult de câteva zile pe an. Iar în aceste condiţii, antibioticele nu îngrașă." Corina Zugravu medic igiena alimentaţiei și nutriţie, Institutul de Sănătate Publică Dovedit: există pastile ce aduc kilograme în plus Unele tratamente medicamentoase au ca posibil efect advers acumularea de kilograme, însă acest risc are legătură cu doza de pastile, precum și cu durata terapiei. Printre aceste medicamente se numără unele antipsihotice (clorpromazina), cortizonul și derivaţii (prednison, prednisolon), unele antidiabetice (clorpropamid) și anticonvulsive (indicate în epilepsie). Creșterea în greutate se realizează prin diverse mecanisme, fie prin acţionarea asupra receptorilor din creier care controlează apetitul (antipsihotice), fie prin retenţia de apă (cortizoni). „Dacă cineva este în situaţia de a lua astfel de medicamente, i se indică să-și regleze aportul caloric și să-și echilibreze cât mai bine balanţa energetică, prestând o activitate fizică adecvată", menţionează medicul Corina Zugravu.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Vineri, 28 Septembrie 2012