Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă

Ingrediente care fac salata mai puţin sănătoasă

Ne amăgim crezând că mâncăm sănătos dacă adăugăm peste legume și peste zarzavaturi sosuri din comerţ, care conţin adesea aditivi alimentari și care sunt bogate în calorii. Chiar dacă avem obiceiul să mâncăm des salate nu înseamnă, în mod automat, că ne hrănim echilibrat și că suntem feriţi de probleme de sănătate. O salată poate fi la fel de nocivă ca o porţie de cartofi prăjiţi dacă o preparăm cu sosuri nesănătoase ori dacă nu știm să combinăm corect ingredientele. Ce amestecuri sunt indigeste O salată gustoasă, dar deloc sănătoasă este cea cu șuncă/bacon și cu cartofi, pe care o găsim în majoritatea hipermarketurilor, la raionul de preparate gătite. Dincolo de aditivii alimentari pe care îi poate conţine mezelul, combinaţia de amidonoase (indiferent de modul în care sunt preparaţi cartofii) cu proteine de origine animală este indigestă. După consumul unei astfel de salate, riscăm să ne confruntăm cu dureri de burtă. Dacă la acest amestec se adaugă maioneză, așa cum se obișnuiește, digerarea salatei va fi cu atât mai îndelungată și mai dificilă, iar riscul de a ne confrunta cu tulburări digestive - mult mai mare. „Așa-zisele salate de boeuf sau à la russe, foarte populare, sunt combinaţii nerecomandate între amidonoase, legume fierte, grăsimi (se folosește în special uleiul de floarea-soarelui proinflamator, cu exces de Omega 6), carne și ouă", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din București. Teoretic, și salata de ton este o combinaţie nerecomandată, deoarece amidon conţin și boabele de porumb. Proteinele din pește sunt însă ușoare, ele digerându-se mai rapid decât cele din carnea de porc și de pui. Încadrat incorect la categoria „salate" în anumite restaurante de la noi, amestecul de paste cu șuncă sau cel de paste cu ton face și el parte din categoria combinaţiilor nerecomandate de nutriţioniști. Din dorinţa de a face salata mai săţioasă, unele persoane adaugă ou fiert și carne peste legume. Pentru ca digestia să nu aibă de suferit, ultimele două ingrediente nu ar trebui consumate însă în amestec. Citește eticheta sosurilor din comerţ! Multe dintre dressingurile pe care le găsim în magazine includ un cocteil de aditivi alimentari nocivi pentru sănătate și pot fi, totodată, adevărate bombe calorice, deoarece conţin adeseori zahăr, sirop de glucoză sau alţi îndulcitori. Ar trebui, de asemenea, să verificăm pe etichetă dacă sosul ales conţine grăsimi hidrogenate sau arome de fum, pentru că și aceste două ingrediente se numără printre cele care pot face o salată mai puţin sănătoasă. Chiar și oţetul pe care-l adăugăm salatelor poate conţine conservanţi (sulfiţi) și coloranţi (cel balsamic ar putea avea caramel). Oţetul de mere nefiltrat și nepasteurizat (cu aspect tulbure și depuneri pe fundul sticlei) și oţetul balsamic sunt opţiuni mai sănătoase decât cel obișnuit. Atenţie ar trebui să acordăm și muștarului, folosit în unele sosuri pentru salate, cum ar fi cel pentru salata Caesar. Unele sortimente de muștar din comerţ conţin acidifianţi (acid citric E330), agenţi de îngroșare (guma xantan E415 sau guma arabică E414), coloranţi, sare și zahăr în cantitate mare și chiar grăsimi parţial hidrogenate. Reţeta autentică de muștar conţine apă, boabe de muștar, condimente naturale (hrean, curcuma etc.), oţet natural și miere naturală. O opţiune mult mai sănătoasă ar fi sosurile preparate acasă, din ingrediente naturale. Maioneza preparată din ouă ecologice, iaurtul (probiotic, de preferat), uleiul de măsline presat la rece, zeama de lămâie, sosul de roșii proaspete și alte legume pasate sunt ingrediente recomandate pentru salate. Cuburile de carne prăjită, de evitat O altă metodă sigură de a transforma salata într-un preparat nesănătos este să-i adaugi bucăţi de carne prăjită. Dacă mănânci la restaurant, este un lucru cert că la prăjit s-a folosit ulei de floarea-soarelui, care la temperaturi înalte generează sunstanţe toxice, cancerigene, numite acrilamide. Soluţii mai sănătoase pentru prăjit sunt uleiul de măsline și uleiul de palmier nehidrogenat (nerafinat). Dar mai indicat ar fi să optăm pentru cuburi de carne fiartă sau înăbușită. Chiar și verdeţurile pe care le folosim în salate pot să fie mai puţin hrănitoare decât credem. De exemplu, unii nutriţioniști sunt de părere că salata iceberg, îndrăgită de multe persoane pentru textura ei foarte crocantă, ar avea mai puţini nutrienţi decât salata verde obișnuită. „Nu am o analiză exactă, dar, de regulă, soiurile selecţionate, așa cum este cel al salatei iceberg, sunt mai puţin nutritive. Ele au însă avantajul că rezistă mai mult timp la raft", spune profesorul Mencinicopschi. Găsim acest tip de salată în toate hipermarketurile, gata tocată și ambalată în pungă. Ea seamănă cu varza, frunzele formând buchete strânse. Uleiul rafinat, neindicat Pentru ca o salată să fie cu adevărat sănătoasă și hrănitoare, ar trebui să folosim întotdeauna uleiuri extravirgine, presate la rece. Calităţile nutriţionale ale celor rafinate sunt mult mai reduse. Poate avea multe calorii Ne putem îngrășa chiar și mâncând numai salată dacă o preparăm cu smântână, brânză, maioneză și crutoane în exces. Chiar și uleiurile vegetale (măsline, seminţe de in) au un aport energetic destul de ridicat. „Dacă nu suntem atenţi la ingredientele pe care le folosim, putem face ca valoarea energetică a salatei să fie aceeași cu a unei ciocolate", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Iată câte calorii putem adăuga salatei cu aceste ingrediente: - 100 g smântână cu 12% grăsime - 130 de calorii - 100 g smântână cu 25% grăsime - 240 de calorii - 100 g brânză grasă de vacă - 285 de calorii - 100 g brânză feta - 260 de calorii - 100 g brânză slabă de vacă - 80 de calorii - 100 g maioneză din ou preparată acasă - 740 de calorii - 100 g maioneză light - 270-330 de calorii (în funcţie de marcă) - o jumătate de ceașcă de crutoane - 100 de calorii - 1 ml ulei vegetal (orice tip) - 8-9 calorii

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Sambata, 5 Mai 2012