De ce devenim tot mai alergici

Exagerarea măsurilor de igienă, darși expunerea zilnică la substanţe chimice agresive duc la apariţia unor reacţii imunitare anormale. Niciodată în istoria omenirii mediul în care trăim nu a fost mai „dezinfectat" decât în prezent. Astăzi, facem duș de două ori pe zi, folosim săpunuri și produse de curăţenie antibacteriene, bem lapte pasteurizat, mâncăm fructe și legume spălate riguros și luăm antibiotice chiar și pentru infecţii inofensive (și adeseori inutil). Stilul modern de viaţă nu mai „antrenează" deci sistemul imunitar, care în trecut intra în contact cu mult mai mulţi microbi. Din acest motiv, el a ajuns să reacţioneze la contactul cu substanţe inofensive, cum ar fi unele alimente, praful sau polenul, și să determine reacţii alergice. Aceasta este teoria cea mai vehiculată de specialiști cu privire la motivul pentru care tot mai multe persoane se confruntă cu rinită alergică, astm și cu alergii alimentare ori cutanate. Există studii care susţin că alergiile sunt considerabil mai puţin frecvente la copiii care trăiesc în mediul rural, comparativ cu cei de la oraș. Sistemul lor imunitar este „antrenat" de microbii din sol și de un tip de proteine numite endotoxine, provenite de la animale. Nu toate tipurile de bacterii ne protejează însă de alergii. Cercetătorii au observat, de exemplu, că incidenţa bolilor alergice este crescută în cartierele sărace ale marilor orașe, unde condiţiile de igienă nu sunt dintre cele mai bune. Poluarea ne vulnerabilizează Preocuparea excesivă pentru igienă nu este însă unicul motiv pentru care alergiile au devenit tot mai frecvente în ultimul secol. Chiar și persoanele care nu folosesc produse antibacteriene sau care nu iau des antibiotice sunt expuse riscului de a dezvolta o alergie atâta vreme cât trăiesc în orașe, pentru că poluarea joacă și ea un rol important. „S-a urmărit care este evoluţia alergiilor în diverse părţi ale lumii și unii autori susţin că există o tendinţă mai mare de dezvoltare a alergiilor la oraș, în zonele puternic industrializate, acolo unde există poluare intensă", spune medicul primar alergolog Camelia Berghea de la Spitalului „Obregia" din București. Pesticidele distrug bacteriile „bune" Alergiile, cele alimentare îndeosebi, ar fi încă una dintre consecinţele consumului de legume și de fructe „stropite" cu pesticide, potrivit altei teorii. Aceste chimicale afectează bacteriile „bune" din intestine, despre care studiile recente susţin că reprezintă o barieră de protecţie împotriva substanţelor alergene care ajung la acest nivel. Alergiile alimentare ar putea avea la origini și consumul tot mai mare de alimente care conţin E-uri. Există un număr foarte mare de aditivi alimentari utilizaţi la ora actuală în industria alimentară și insuficiente studii privind efectele adverse pe care le pot crea. Stăm totmai mult în casă În societatea modernă, oamenii petrec tot mai mult timp în spaţii închise. Acestea sunt medii propice dezvoltării unor alergeni cum ar fi mucegaiurile, praful și acarienii. Prin urmare, mai mult timp petrecut în casă înseamnă o expunere mai îndelungată la alergeni.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Luni, 23 Aprilie 2012