Mezelurile, în topul bombelor alimentare

Mezelurile, în topul bombelor alimentare

Cele mai periculoase sunt grăsimile proaste (șorici și pieliţe), potenţatorii de gust, care dau dependenţă, nitriţii cancerigeni și sarea ascunsă. Când cumpăraţi mezeluri, citiţi eticheta. Cele de calitate au un procent mare de carne, mai puţine grăsimi, nu conţin carne dezosată mecanic și nici nitriţi. Fiecare ingredient cu sodiu conţine, de fapt, sare Sclipesc de prospeţime în galantare, răspândesc o aromă plăcută în raion și umplu coșul românului. De fapt, mezelurile sunt cea mai mare păcăleală în materie de alimente: conţin carne de proastă calitate-mai puţin mușchi, dar șorici, oase pisate și zgârciuri din plin, apă închegată cu gelifiant, sare ascunsă în denumiri tehnice și potenţatori de aromă care le menţin poleiala mult timp. Doar gustul e de ele: îţi umplu stomacul, dar e ca și cum ai mesteca plastic. De fapt, asta este și ideea. Potenţatorii de gust dau dependenţă, te prind și nu-ţi mai dau drumul. Nenumărate studii au demonstrat că majoritatea conţin ingrediente cancerigene. Cu cât sunt mai ieftine și cu cât au mai multe bărci de grăsime, cu atât sunt mai periculoase. Nutriţionistul Gheorghe Mencinicopschi face radiografia salamurilor și vă învaţă cum să le citiţi etichetele. Crenvurști "de pui" cu slănină de porc Citind eticheta mezelurilor din magazine, puteţi observa că sunt un amestec de carne, slănină, apă în proporţii variabile, carne dezosată mecanic, dextroză (zahăr), alături de coloranţi (carmin), conservanţi (nitriţi de sodiu și potasiu), potenţatori de aromă (glutamaţi), agenţi de afumare și sare. Cât de edificatoare poate fi însă eticheta? De cele mai multe ori, consumatorul nu-și dă seama nici așa dacă ceea ce mănâncă este de calitate sau nu. "Scrie carne, dar calitatea nu e specificată. La carne se adaugă materii auxiliare, derivate proteice de origine vegetală sau animală, pentru a lega compoziţia: făină de soia, proteine de soia, de arahide, gluten. Mâncăm carne cu fasole. Ceea ce nu e neapărat nociv, dar prostești consumatorul și îl lași să creadă că mănâncă proteine de calitate", atrage atenţia specialistul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi. Sfatul acestuia e să nu vă încredeţi pe deplin în denumire și să o confruntaţi cu eticheta. "Crenvurștii pot conţine ca prim ingredient piept de pui, după care, slănină de porc. Dar se numesc crenvurști de pui. Și poate omul nu are voie sau nu vrea să mănânce porc", exemplifică specialistul. Carnea dezosată mecanic: pericolul din oasele pisate Mezelurile ieftine în special au cantităţi impresionante de grăsime, de cea mai proastă calitate: șorici, emulsie de șorici, untură, pieliţă de pasăre, zgârciuri, dar și carne dezosată mecanic. În general, crenvurștii și parizerul conţin cantităţi impresionanate de grăsime, până la 40%, și sunt făcuţi cu carne dezosată mecanic. Această carne sau MDM (mechanically deboned meat) este pasta rezultată din dezosarea carcaselor, care conţine resturi de piele și oase, ligamente și ţesut conjunctiv. Proteinele sunt aproape inexistente. "Nu este de bună calitate. Conţine prea mult fosfor din oase pisate, care împiedică absorbţia calciului, iar, dacă ești copil sau adolescent și ai nevoie disperată de calciu, este o problemă. De aceea, fac osteoporoză și bărbaţii, de la vârste tinere", explică Mencinicopschi. MDM crește riscul de răspândire a microbilor. "Germenii sunt omogenizaţi în pastă. În UE este reglementat faptul că nu ai voie să pui mai mult de 3% în produs, că nu ai voie să-l congelezi și să-l transporţi de la o fabrică la alta. La noi nu se respectă acest lucru, pentru că nu controlează nimeni. Poate să scrie carne, dar să fie 100% MDM", adaugă specialistul. Cum te ţine salamul prizonier și-ţi mai dă și cancer Cei mai periculoși aditivi din mezeluri sunt glutamaţii și nitriţii. Pe lângă faptul că provoacă greaţă, palpitaţii, deficit de atenţie și concentrare la copii, glutamaţii (E620) sunt o sursă ascunsă de sare (glutamatul de sodiu). "Omul are voie să mănânce doar 2,5 grame de sodiu pe zi. Mezelurile fac ca omul să depășească și 10-15 grame pe zi", subliniază Mencinicopschi. Producătorii însă au tot interesul să-l pună în salamuri: glutamatul face dintr-un aliment inspid delicatesă și dă dependenţă de produs. O problemă spinoasă este cea a nitriţilor, de sodiu sau potasiu. Ei sunt folosiţi în industria alimentară pentru a colora frumos alimentele și pentru a duce termenul de valabilitate cât mai departe în timp, dar și pentru a preveni creșterea bacteriei care provoacă botulism. Acești nitriţi se regăsesc pe etichetă sub formă de E250 (nitrit de sodiu) și E249 (nitrit de potasiu). În mediul acid din stomac însă, nitriţii duc la formarea de nitrozamine, care sunt cancerigene. De ce mezelurile cărămizii sunt mai bune Studii recente au demonstrat că un consum relativ mic de mezeluri (50-100 de grame pe zi), timp de opt ani, aproape că dublează riscul de cancer gastric și colon și crește cu 64% riscul de cancer mamar. Există pe piaţă și mezeluri fără nitriţii cancerigeni. "Pe acelea nu le cumpăraţi, pentru că sunt cărămizii și credeţi că sunt vechi. Sunt cele mai sănătoase", spune prof. dr. Mencinicopschi. "Carnea dezosată mecanic conţine oase pisate. Are mult fosfor și împiedică fixarea calciului cauzând osteoporoză și la tineri.“ GHE. MENCINICOPSCHI, specialist în alimentaţie BOLI ȘI KILOGRAME Cum cumpărăm apă la preţ de carne Un alt ingredient de bază al mezelurilor este apa, însă, pentru a putea fi folosită în cantităţi mari în mezeluri, este nevoie de gelifiant, caragenan sau E407, un extras din alge marine. "Caragenanul are capacitatea de a reţine apa și tu cumperi, astfel, apă la preţ de carne. Există și studii care arată că E407 ar putea fi responsabil de apariţia cancerului colorectal", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Majoritatea mezelurilor au multe calorii la o cantitate mică de produs. Salamurile, costiţa și cârnaţii au cam 500 de calorii la 100 de grame, iar crenvurștii și parizerul- 300-400 de calorii. În general, pastrama sau mușchiul ţigănesc au mai puţine calorii, însă important este vă uitaţi pe etichetă, la numărul caloriilor, pentru că, mai mult decât tipul produsului, contează marca acestuia.

Autor: Evenimentul Zilei Sursa: www.evz.ro  Vineri, 21 Octombrie 2011