ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

miercuri, 23 septembrie 2015

Dieta pentru creșterea imunității

sanatate-imunitate
Un sistem imunitar eficient nu este o armă absolută împotriva oricărui tip de boală, la fel cum suplimentele nutritive luate regulat nu pot înlocui alimentaţia echilibrată şi nu asigură sănătatea deplină.
Studiile recente au demonstrat că acizii graşi polinesaturaţi omega-3 ajută la reducerea inflamaţiei acute care însoţeşte răspunsul imun.
Reacţia sistemului imunitar la o agresiune se concretizează printr-un proces inflamator declanşat de prostaglandine, elemente biochimice specifice eliberate în sânge. Acizii graşi omega-3 au marele avantaj că pot micşora brusc activitatea şi readuce în stare de repaus prostaglandinele imediat ce acestea şi-au terminat treaba.
Acizii graşi omega-3 scad incidenţa bolilor cardiovasculare, în special riscul de infarct şi accident vascular cerebral, ameliorează simptomatologia din bolile autoimune (poliartrita reumatoidă, boala Chron), diminuează procesele inflamatorii şi stimulează segmentele imunitare necesare apărării organismului.
Vitaminele cu cel mai mare impact asupra eficienţei sistemului imunitar sunt vitaminele A, C şi E, numite antioxidante. Acestea împiedică reacţiile oxidative din organism prin care fragmentele de molecule numite radicali liberi îşi exercită acţiunea nocivp asupra tuturor celulelor.
Vitaminele antioxidante, pe lângă faptul că întăresc imunitatea şi cresc rezistenţa la îmbolnăvire, scad riscul de boli cardiovasculare, boli neoplazice şi încetinesc procesul de îmbătrânire.
Chiar şi în cantităţi infime, micronutrienţi precum zinc, seleniu, cupru sau fier sunt esenţiali pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. Aceste minerale au rol în activarea şi sinteza de anticorpi, protecţia împotriva proceselor oxidative, buna oxigenare şi funcţionare a celulelor, într-un cuvânt, în creşterea rezistenţei la îmbolnăvire.
Şiinţa care se bazează pe efectele benefice ale produselor din natură (în special ale vegetalelor) poartă numele de fitoterapie, iar substanţele active benefice din fructe, legume, cereale şi alte plante se numesc fitonutrienţi.
Mai mult sau mai puţin conştient, alegerile alimentare pe care le facem au un impact important asupra funcţionării tuturor organelor şi sistemelor, inclusiv asupra imunităţii. Consumăm dintotdeauna fitonutrienţi fără a realiza efectele lor binefăcătoare, acţiunea lor specifică de a proteja planta de poluare, boli şi ultraviolete fiind transferată şi la oameni.
TOP 10 alimente care cresc imunitatea
Ceaiul verde – conţine o substanţă (L-theanina) capabilă să crească de 5 ori capacitatea de apărare a organismului.
Peştele gras (somon, ton, sardine) – este bogat în acizi graşi esenţiali omega-3 cu rol antiinflamator.
Iaurtul probiotic – şi produsele lactate acide cu fermenţi vii cresc intensitatea răspunsului imun la o serie de bacterii şi virusuri.
Kiwi – este fructul cel mai bogat în vitamina C, cu efect antioxidant şi de creştere a rezistenţei la boli.
Ardeiul gras – indiferent de culoare şi morcovii conţin cantităţi mari de betacaroten, fitonutrient cu proprietăţi antioxidante care protejează celulele împotriva modificărilor nocive produse de radicalii liberi.
Oul – este o sursă de proteine de cea mai înaltă calitate (cu toţi cei 8 aminoacizi esenţiali), vitamine antioxidante (A şi D) şi minerale (fier, seleniu, zinc). În cazul unei infecţii, pierderile proteice accelerate pot fi compensate rapid dacă dieta alimentară conţine ouă.
Seminţele de Floarea-Soarelui – conţin acizi graşi esenţiali omega-6, vitamina E şi proteine care întăresc sistemul imunitar prin creşterea eficienţei barierei antibacteriene la nivelul următor.
Usturoiul şi ceapa – conţin compuşi sulfuraţi puternici care stimulează activitatea limfocitelor şi cresc rezistenţa la îmbolnăvire.
Carnea roşie – este o sursă bogată de proteine şi minerale (fier, zinc, crom, seleniu) de care sistemul imunitar are nevoie pentru a funcţiona eficient; ajută atât la vindecarea rapidă a bolilor, cât şi la refacerea organismului în perioada de convalescenţă.
Pornind de la premisa că în alimente există mii de compuşi chimici diferiţi, fiecare cu potenţial benefic, neutru sau dăunător organismului este de dorit să fie consumate aşa cum au fost „preparate” de natură, fără a încerca să separăm vreunul dintre elementele din structură.
De cele mai multe ori efectul pozitiv al unui aliment este datorat compoziţiei sale complexe, toate ingredientele având efect sinergic şi potenţându-se reciproc.
Sursa: „Sănătatea are gust”, dr. Mihaela Bilic

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu