ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

sâmbătă, 8 august 2015

Semnele de alarmă care anunță boala care îți distruge articulațiile

Bolile reumatice sunt un grup de peste 200 de afecţiuni, cu impact asupra unui număr de aproximativ 100 milioane de persoane în Europa. Poliartrita reumatoidă este cea mai frecventă boală reumatică de tip inflamator, afectând aproximativ 1% din populaţia generală.
Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună care afectează articulaţiile mici, în special pe cele ale mâinilor, provocând dureri, inflamaţii, rigiditate şi, în timp, pierderea mobilităţii.
Mergi la medicul reumatolog când observi primele simptome!
Primele simptome ale poliartritei reumatoide apar în intervalul de vârstă 25-40 ani şi afectează în principal femeile; de trei ori mai multe femei suferă de această boală, comparativ cu bărbaţii.
Deşi poliartrita evoluează diferit de la o persoană la alta, cu un tratament adecvat procesul de evoluţie a bolii este încetinit considerabil, durerea este diminuată, iar riscul de afectare permanentă a articulaţiilor devine mai mic.


Principalele simptome ale poliartritei reumatoide sunt:
Rigiditatea: articulaţiile încep să îşi piardă din mobilitate. Rigiditatea apare mai ales dimineaţa, dar se ameliorează pe parcursul zilei. Dacă acest simptom este prezent mai mult de 6 săptămâni la rând, este necesară o vizită la medicul reumatolog.
Inflamarea articulaţiilor: în cazul unei articulaţii inflamate membrana sinovială din interiorul acesteia se îngroaşă, produce mai mult lichid, iar în urma tuturor proceselor patologice de la nivelul său cresc dimensiunile articulaţiei. Acest lucru duce la durere, senzaţie de căldură şi umflarea nu numai a articulației, ci şi a zonei din jurul său.
Durerea: are mai multe surse şi poate fi cauzată fie de inflamarea articulaţiilor, fie de forţarea acestora.
În stadiile avansate ale bolii apar noduli în zonele din jurul articulaţiilor, supuse presiunii.
Printre alte simptome legate de declanşarea poliartritei reumatoide se numără şi febra, oboseala, pierderea apetitului, pierderea în greutate, dureri ale muşchilor sau stare generală de slăbiciune.
În cazul inflamaţiilor articulare creşte viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) sau valoarea proteinei C reactive (CRP). 50% dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă în fază incipientă au valori modificate ale acestor parametri în sânge. De aceea, este important ca atunci când este făcută analiza sângelui să fie verificaţi şi aceștia.
Impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra calităţii vieţii pacienţilor şi a societăţii, dar şi nivelul scăzut de informare stau la baza campaniei „Mâini cu viaţă”. Prin acţiuni dedicate pacienţilor şi publicului larg, campania îşi propune să crească notorietatea bolii şi adresabilitatea către medicul reumatolog. Diagnosticarea timpurie, urmarea unui tratament adecvat, recomandat de medicul reumatolog, precum şi realizarea unui plan de management al bolii pot încetini procesul de evoluţie a acesteia.
Aproximativ 1% din populaţia generală a României (200.000 persoane) este afectată de poliartrita reumatoidă, incidenţa fiind de trei ori mai mare la femei, comparativ cu bărbaţii. Vârsta medie la debut este între 25-40 de ani. În contextul în care sunt afectate persoane tinere, iar boala are o evoluţia severă, cronică şi invalidantă, nu este doar o problemă medicală, ci şi una socială. Poliartrita reumatoidă afectează viaţa profesională, aproximativ 20-30% dintre pacienți suferă de dizabilitate permanentă legată de muncă încă din primii 2-3 ani de boală, iar 60% dintre aceştia îşi pierd locul de muncă în primii 10 ani de la declanşarea bolii.
Conform studiilor, incidenţa poliartritei creşte anual cu 2,5% la femei şi 0,5% la bărbaţi, afecţiunea reprezentând aproximativ 10% din totalul bolilor reumatice. Pe de altă parte, afecţiunile reumatice reprezintă a doua cauză de dizabilitate la nivel internaţional, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Sunt multe cauze care pot să contribuie la apariţia bolii dar, în general, ea apare pe un teren de predispoziţie genetică, peste care se suprapun factori declanşatori, în special infecţii. Statisticile arată că se produce o reducere a duratei medii de viaţă cu 5-10 ani, ceea ce este o consecinţă importantă. Acest lucru apare din cauza faptului că boala poate să genereze complicaţii la nivelul organelor interne. Poliartrita reumatoidă nu este doar o boală a artriculaţiilor, ea afectează organismul în întregul lui şi din această cauză poate să antreneze astfel de probleme. Pentru că poliartrita reumatoidă are un impact atât de mare asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi din punct de vedere social, lansăm campania «Mâini cu viaţă», prin care vrem să creştem notorietatea afecţiunii şi adresabilitatea către medicul reumatolog”, declară Cătălin Codreanu, medic reumatolog.
Poliartrita reumatoidă netratată sau tratată necorespunzător poate afecta şi alte organe precum inima, plamânii sau rinichii. Din totalul cazurilor de deces înregistrate la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, 40% sunt cauzate de afecţiunile cardiovasculare, 20% de infecţii (în principal cele ale plămânilor) iar restul de complicaţii renale, neurologice sau de afecțiuni maligne (leucemie, mielom multiplu).
Pierderea treptată a funcţiilor afectează orice domeniu, de la locul de muncă, la petrecerea timpului liber sau relaţiile sociale. Conform studiului realizat de Harris Interactive în 2013 pe un eşantion de 10.000 adulţi cu poliartrită reumatoidă din 42 de ţări din întreaga lume, 57% dintre pacienţii care ţin boala sub control au declarat că aceasta le-a afectat în mod negativ abilităţile de a realiza activităţile fizice de zi cu zi. Conform aceluiaşi studiu, pacienţii care au un plan de management al bolii s-au declarat mai optimişti (39 % vs. 23 %) şi mai încrezători (31 % vs. 16 %), când au fost întrebaţi despre cum s-au simţit în ultima perioadă, comparativ cu cei care nu au un plan de management al bolii.
Bolile reumatice afectează la nivel mondial 1,7 miliarde de oameni şi ocupă locul patru ca impact asupra sănătăţii generale a populaţiei lumii, cu o creştere de 45% în ultimii 20 de ani. În Uniunea Europeană, aproximativ 100 milioane de persoane suferă de boli reumatice, 25% din totalul costurilor produse de boli fiind cauzate de acestea. În consecinţă, UE a inclus bolile reumatice între priorităţile programului HORIZON 2020, adoptat de Parlamentul European în decembrie 2013.
Pe lângă impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra pacientului, aceasta determină şi o povară financiară importantă asupra bugetelor naţionale de îngrijiri de sănătate, cauzată de costurilor legate de spitalizări şi scăderea productivităţii la locul de muncă. Poliartrita reumatoidă debutează la cel mai productiv segment de populaţie, cel cu vârste între 25 şi 40 de ani. Cu cât boala apare mai devreme, cu atât creşte probabilitatea de a dezvolta complicaţii severe. Experţii din Statele Unite estimează că poliartrita reumatoidă provoacă cele mai mari pierderi economice, comparativ cu oricare altă boală.
În România, impactul bolilor reumatice este mai mare decât al altor afecţiuni precum cardiopatia HTA, BPOC, cancerul pulmonar, ciroza hepatică sau diabetul zaharat. Societatea Română de Reumatologie consideră necesară includerea bolilor reumatice (poliartrita reumatoidă, spondiloartrite, artroză, gută, boli de ţesut vasculo-conjunctiv) în Strategia Naţională de Sanatate 2014-2020 şi în Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei naţionale.
„Mâini cu viaţă” este o campanie iniţiată de Liga Română contra Reumatismului, în parteneriat cu Societatea Română de Reumatologie şi AbbVie.
Email Printeaza PDF

Cele mai grave boli cauzate de lipsa somnului

E-mail
Multitudinea sarcinilor pe care le avem de îndeplinit la serviciu, îndatoririle familiale, grijile de tot felul ne dau adesea impresia că timpul se contractă. Și pentru că nu ne mai ajung orele să bifăm toate aceste sarcini, micșorăm cât putem de mult durata somnului.
lipsa somnului boli
Astfel că multe dintre noi ajung să nu doarmă mai mult de 3-4 ore pe noapte. Pe lângă faptul că nu ne mai permite să perfomăm, lipsa somnului determină și o serie de probleme de sănătate grave. Iată, așadar, care sunt cele mai grave boli cauzate de lipsa somnului:

Afecțiuni cardiovasculare

Persoanele care și-au făcut un obicei din a nu dormi mai mult de 5 ore pe noapte prezintă risc crescut de hipertensiune. Pe lângă aceasta, lipsa somnului duce și la eliberarea cortizolului, hormonul stresului. Tensiunea arterială crescută și stresul se numără printre principalii factori favorizanți ai crizelor cardiace și atacului vascular cerebral.

Diabetul

Persoanele care nu dorm cel puțin 7 ore pe noapte sunt de două ori mai predispuse să dezvolte diabet decât cele care respectă acest program de somn. Explicația este aceea că în timpul celor 4-5 ore de somn pe care unii dintre noi le dorm, aceștia nu reușesc să se cufunde în acel somn profund care ajută corpul să se reîncarce cu energie și să se refacă. Nereușind să se refacă, organismul nu mai este capabil să regleze nivelul de zahăr din sânge.

Depresia

Lipsa somnului are consecințe nu doar la nivel fizic, ci și psihic. Depresia este una dintre cele mai frecvente consecințe ale somnului insuficient, persoanele care nu dorm 7-8 ore pe noapte fiind de 17 ori mai predispuse la a dezvolta depresie decât cele care dorm suficient. În plus, lipsa somnului creează condițiile favorabile dezvoltării unor probleme precum încetinirea gândirii sau afectarea memoriei, dar și unor afecțiuni neurologice precum schizofrenia.

Obezitatea

Studiile spun că persoanele care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte sunt cu 30% mai susceptibile de a suferi de obezitate. Lipsa somnului afectează secreția hormonului foamei (grelina) și a celui al sațietății (leptina), ceea ce duce, adesea, la supraalimentare. În plus, atunci când suntem obosiți, avem tendința nu doar să mâncăm mai mult, dar și să consumăm alimente bogate în grăsimi și zaharuri.

Afecțiuni ale sistemului imunitar

Când dormim, corpul nostru secretă citokine, molecule care ajută sistemul imunitar să lupte cu infecțiile. Calitatea somnului nu afectează doar capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile, ea este strâns legată și de anticorpii produși după imunizare. Astfel, au fost făcute studii pe persoane care nu dormeau suficient. S-a constatat că, după vaccinarea antigripală, acestea aveau doar jumătate din cantitatea de anticorpi comparativ cu cele care dormiseră suficient.
Așadar, 7-8 ore de somn pe noapte sunt suficiente pentru a ne feri de aceste boli crunte. În plus, cu siguranță știi că somnul din timpul nopții este mult mai odihnitor decât cel din timpul zilei, așa că nu renunța la el amăgindu-te că îl vei recupera în weekend. Calitatea somnului din timpul zilei este mult inferioară celui din timpul nopții, așa că nu renunța la acesta din urmă orice ar fi. În definitiv, nimic nu este mai impoirtant decât sănătatea ta.

Sursă foto: 123rf.com
- See more at: http://www.avantaje.ro/articol/cele-mai-grave-boli-cauzate-de-lipsa-somnului#sthash.jV8r7qHY.dpuf

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu