Sanatate la indemana cu dr. Otilia Motoi: Imunitatea, arma cu doua taisuri
Foto: Arhiva personala
Dezapezirea masinii, varianta pentru lenesiAuzim despre tot felul de modalitati mai mult sau mai putin eficiente pentru cresterea imunitatii, cele mai la indemana fiind preparate din diverse plante, in combinatii cu vitamine, minerale etc, pe care fiecare le poate autoadministra dupa bunul plac. Nu exista din pacate studii serioase care sa dovedeasca beneficiile acestor suplimente, explica pentru Ziare.com dr. Otilia Motoi.
Un organism sanatos este capabil sa raspunda prompt si adecvat unui agresor cu care a mai venit in contact, datorita memoriei imunitare. O parte dintre celulele care ne apara de infectii, limfocitele, au capacitatea de a pastra in memorie structura microbului respectiv, astfel ca, la un contact ulterior, ele vor reactiona rapid si vor produce in timp record anticorpul adecvat.
Acest lucru este valabil in special in cazul infectiilor banale - cum este, de exemplu, gripa si explica de ce nu ne imbolnavim toti deodata si de ce unii fac forme mai usoare. Pur si simplu au avut sansa sa dea peste un dusman deja cunoscut.
Virusul dispune insa si el de metode de "naucire" a adversarului si anume variabilitatea genetica; este capabil sa isi modifice putin cate putin structura, astfel ca nu va mai fi recunoscut de anticorpi.
Seruri vs. vaccinuri
In afara de propriile noastre forte, in lupta cu microbii ne mai stau la dispozitie vaccinurile si serurile, cu eficienta mult mai bine studiata decat a suplimentelor alimentare. Vaccinurile contin parti din microbi sau microbi (virusuri sau bacterii) inactivati - care nu au capacitatea de a produce boala respectiva, insa care pun la treaba sistemul imunitar al pacientului, acesta incepand sa produca anticorpi specifici, adica indreptati exact impotriva microbului respectiv.
Serurile contin anticorpi gata formati si provin de la un organism (de obicei un animal de laborator) care a venit in contact cu microbul respectiv. Diferenta intre seruri si vaccinuri este data si de viteza cu care acestea actioneaza: in timp ce vaccinului ii trebuie un interval de timp pentru a determina organismul sa fabrice anticorpi, serul va actiona imediat.
De aceea, este util ca vaccinul antigripal, de exemplu, sa fie administrat in luna octombrie, pentru ca pana incep epidemiile de gripa, organismul sa fie deja protejat producand o concentratie suficient de mare de anticorpi antigripali.
Pe de alta parte, in cazul unor boli grave, cu evolutie rapida (turbarea, difteria), nu ne putem permite sa asteptam formarea de anticorpi, astfel ca solutia aleasa este administrarea de seruri antivirale sau antibacteriene.
Din pacate, nu pentru toate bolile infectioase se pot fabrica vaccinuri. Variabilitatea genetica nu ne da numai noua dureri de cap, dar si fabricantilor de vaccin antigripal. Este posibil ca virusul gripal sa isi modifice mult proprietatile de la un an la altul, astfel ca vaccinul pe care l-am facut anul trecut sa fie ineficient in prezent, pentru ca anticorpii nu vor mai recunoaste virusul.
Pentru virusul hepatitei C se incearca obtinerea unui vaccin de peste 20 de ani, fara beneficii certe pana in prezent, deoarece acest virus este capabil sa isi modifice complet structura.
Ce-i mult strica
Imunitatea este insa o arma cu doua taisuri. Dupa cum se spune, ce e prea mult strica... Exista situatii in care apar reactii imune aberante, in care anticorpii, destinati in principal apararii antiinfectioase, se indreapta impotriva propriului organism. Este vorba despre asa numitele boli autoimune, in care apar autoanticorpi care pot ataca diverse structuri ale corpului: muschi, piele, articulatii, vase etc.
Sanatate la indemana cu dr. Otilia Motoi: Inteligenta corpului uman
Aceasta anomalie este urmarea expunerii organismului la diverse infectii, in conditiile in care exista unele asemanari ale microbului respectiv cu structuri ale tesuturilor organismului uman. Exista si o predispozitie genetica a unor indivizi de a raspunde in acest mod, anormal, la infectii.
Aceste conditii "zapacesc" raspunsul imun si duc la aparitia unor anticorpi aberanti - dusmani ai propriului organism.
Tratamentul acestor boli autoimune consta in medicamente care scad imunitatea... Din pacate, nu numai autoanticorpii sunt vizati, dar si anticorpii utili apararii antiinfectioase, motiv pentru care acesti pacienti au un risc crescut de a face infectii. Vaccinarea ar reprezenta o solutie, insa doar cu conditia ca vaccinul sa contina numai parti inofensive din microbul respectiv, altfel exista riscul de imbolnavire grava.
Dr. Motoi Otilia
Medic Primar Medicina Interna
Asistent Universitar al UMF C Davila, Bucuresti
Doctor in Stiinte Medicale
Daca aveti vreo intrebare pentru medicii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu