Ce se întămplă cu ochii tăi dacă citești la lumină slabă?Explicațiile specialistului
1. Mitul: Cititul la lumină slabă strică ochiiAdevărul: Lumina slabă nu e cauza principală a problemelor de vedere, susţin specialiştii.
„Cititul la lumină slabă nu provoacă afecţiuni ale ochilor, ci doar forţează acomodaţia. Când are o luminozitate mai bună, pupila se micşorează şi vede puţin mai clar, iar când lumina e slabă, pupila e mai dilatată”, explică medicul oftalmolog Iulian Burcin.
Lumina redusă „obligă” ochiul să se concentreze mai mult pentru a vedea mai clar de aproape. Un mediu luminat slab o boseşte ochiul şi poate provoaca dureri de cap.
2. Mitul: Părul în ochi strică vederea tuturor copiilorAdevărul: Un adult sănătos nu e afectat de prezenţa părului în ochi astfel încât să-i provoace probleme de vedere, pentru că organismul şi-a consolidat deja acest proces.
Atenţie, însă, la copiii care se află în perioada de dezvoltare a vederii şi care au deja un strabism latent, pentru că părul în ochi poate favoriza declanşarea bolii.
„La vârsta de 3 ani, când începe dezvoltarea vederii binoculare, ochii încep «să înveţe» să vadă împreună pentru a obţine, în timp, efect tridimensional. Acoperirea multă vreme a unui ochi cu păr mai lung sau cu pansamente oculare poate face ca procesul firesc să nu se desfăşoare, şi un ochi să devină mai slab”, explică oftalmolog Mircea Filip.
3. Mitul: Folosim doar 10% din capacitatea creieruluiAdevărul: „Totul a pornit de la o reclamă care a avut mare succes din care oamenii au înţeles că 10% din creier e format din neuroni. De fapt, creierul e folosit în totalitate, dar nu în acelaşi timp”, explică cercetătorul în neuroştiinţe, Radu Braga, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
Creierul e un organ folosit la capacitate maximă, însă unele zone sunt mai active decât altele.
4. Mitul: Avem nevoie de cel puţin doi litri de apă pe ziAdevărul: Această teorie e rezultatul unei confuzii. De fapt, organismul are nevoie de cel puţin doi litri de lichide pe zi, sub formă de apă, ceai, supe sau ciorbe, fructe şi legume, însă cantitatea de apă care trebuie consumată zilnic e în strânsă legătură cu temperatura mediului ambiant, gradul de activitate fizică, starea de sănătate şi vârstă.
„Apa ajunge în corp fie sub formă de lichide, fie prin compoziţia unor alimente solide (salată, castraveţi, varză, pepene verde, portocale, struguri)”, explică nutriţionistul Mihaela Gribovschi. Aportul redus de lichide duce la suprasolicitarea rinichilor.
5. Mitul: După ras, părul creşte mai repede şi mai desAdevărul: Părul creşte aproximativ un centimetru pe lună indiferent de oră sau de anotimp, însă variază în funcţie de zonă (pielea capului, faţă, axile).
„Viteza de creştere a părului e determinată de genele noastre şi diferă uneori din cauza modificărilor hormonale. Dacă scurtăm părul prin bărbierit nu va creşte mai repede şi mai des”, explică medicul Sebastian Pop de la Cabinetul de dermatologie „Dr. Sebastian Pop” din Capitală.
În general, factorii externi influenţează foarte puţin creşte rea părului, iar dacă o fac, atunci acesta mai degrabă cade sau se strică, nu creşte mai sănătos.
Acest articol este proprietatea
Doctorul Zilei și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice
preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu
citarea sursei, astfel: pentru publicațiile tipărite - revista Doctorul
Zilei, iar pentru publicațiile online - www.doctorulzilei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu