Ce presupune recuperarea după AVC

Programul de recuperare medicală după producerea unui accident vascular cerebral trebuie început cât mai devreme. În timp ce unele dizabilităţi se pot recupera în câteva luni, altele necesită ani buni de terapie. În 70% din cazuri, persoanele care au suferit un AVC se pot recupera aproape în întregime. Recuperarea este strict individualizată, adaptată particularităţilor fiecărui pacient și este stabilită de medicul specialist de recuperare medicală. În principal, programele se bazează pe kinetoterapie, masaj, la care se pot adăuga proceduri de electroterapie și termoterapie, dar și psihoterapie, logopedie și terapie ocupaţională (ergoterapie). Ne-a răspuns la întrebări legate de acest subiect prof. dr. Adriana Nica, medic primar recuperare medicală, șef clinică Universitară de Recuperare Medicală la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, București. Ce presupune recuperarea după un accident vascular? Care sunt etapele? Recuperarea medicală are ca obiectiv central al programului terapeutic ameliorarea nivelului funcţional locomotor și a calităţii vieţii. Fiind o specialitate de tip clinic, dar și funcţional, se impune iniţial evaluarea clinico-funcţională a pacientului și analiza riguroasă a problemelor de sănătate de fundal. În urma evaluarii, se evidenţiază gradul de dependenţă fizic, gradul de comunicare și riscul legat de prezenţa unor patologii ce se pot decompensa în perioada de recuperare. Aceste elemente dictează obiectivele programelor de recuperare. Cand trebuie începută? Acest moment ar trebui să se desfășoare în faza subacută, la circa 3 săptămâni după instituirea tratamentului specific neurologic și stabilizarea bolnavului. Pasul următor înseamnă aplicarea  unui program complex terapeutic de tip farmacologic și non-famacologic, alcătuit din mai multe categorii de terapii fizicale (de tip pasiv sau activ). Dintre acestea, programul de kinetoterapie reprezintă poziţia-cheie în refacerea nivelului funcţional de etapă. După accidentul vascular cerebral, pacientul internat iniţial în neurologie, neurochirurgie, unităţi sanitare specializate sau cardiologie, este dirijat către recuperare medicală și monitorizat în echipă împreună cu medicul de familie. Când se pot observa primele rezultate? Primele rezultate cu caracter funcţional depind de forma și gravitatea iniţială a AVC, cât și de starea cardiovasculară și de asocierile patologice de fundal. Unele rezultate se remarcă de la prima secvenţă de recuperare, atât pacientul cât și familia înregistrând achiziţii în plan motor privind mobilizarea pacientului în pat, echilibrul și stabilitatea la marginea patului, uneori achiziţii privind verticalizarea și ameliorarea nivelului cognitiv comportamental. Ce sfaturi aveţi pentru familiile pacienţilor care au suferit un AVC? Vorbim de pacienţi dependenţi de familie, cu probleme de locomoţie, gestualitate și dificultate relaţională. Iniţierea programului de recuperare înseamnă implicarea familiei și a cercului de prieteni ai pacientului, iar perspectiva înseamnă un program eșalonat continuu și încărcat progresiv, de circa 1-2 ani. Din fază cronică, pacientul revine în recuperare pentru eventuale acutizari sau evaluare de etapă, având în spate suportul familiei. Fără a continua, la domiciliu, programul de recuperare iniţiat (pe care și familia trebuie să-l cunoască), atât în fază subacută, cât și în diverse etape ale fazei cronice, pacientul nu obţine rezultate favorabile. În același timp, familiei îi revine rolul de a respecta regulile de dietă și alimentaţie, de igienă personală, de administrare a terapiei farmacologice după indicaţiile medicului specialist, de a-l susţine și ajuta pe bolnav în desfășurarea zilnică a programului de kinetoterapie. Suportul gândirii pozitive trebuie să asocieze permanent ideea că fiecare dintre noi este necasar pentru cei din jur, că lecţia de demnitate și solidaritate trebuie înţeleasă până la și prin programe care înseamnă recreere și revenirea în societate. Liliana Stanciu, logoped Pacienţii pot uita numele unor lucruri Terapia pentru AVC este mult asemănătoare cu cea de învăţare a limbajului la hipoacuzici (slăbirea acuităţii auzului, surditate). Ea constă în învăţarea pacientului să emită corect literele sau, în cel mai fericit caz, litera pe care a uitat să o pronunţe. De regulă, pacientul uită denumirea unor lucruri. De exemplu, o doamnă nu mai știa cum se spune la frigider. După 3 ședinţe logopedice, a învăţat cuvântul frigider, pe care-l asocia cu imaginea obiectului, dar acum, multe dintre imaginile anterioare - aragaz, hotă, masă - deveniseră și ele tot frigider. Reînvăţarea unui cuvânt poate duce la așa ceva. În cazurile întâlnite de mine, recuperarea nu a depășit niciodată 90% în ceea ce privește limbajul. Cu cât AVC se produce la o vârstă mai înaintată, cu atât pacientul nu mai investește în el, adică nu mai vine la logopezi să se trateze sau vine 2-3 ore. Din păcate, și recuperarea lor este practic știută din start, adică zero. Terapia de recuperare durează 2-3 ani, la nivel de 2-3 ședinţe pe săptămână. Astfel, rezultatele apar, dar nu 100%. Dacă atacul cerebral este ușor, atunci lucrurile se pot schimba. Depinde foarte mult de pacient, de modul său de recuperare, de motivaţia acestuia și de suportul familiei.

Autor: Click sanatate Sursa: www.clicksanatate.ro  Luni, 28 Aprilie 2014