Diabetul înseamnă mai mult decât renunţarea la dulciuri

Diabetul înseamnă mai mult decât renunţarea la dulciuri

Oficial, în România, există 800.000 de diabetici. Neoficial, numărul lor este dublu. Află ce semne ar trebui să te alarmeze și de ce este important să descoperi boala în timp util. Medicii consideră diabetul una dintre cele mai perfide boli, deoarece, în timp, în lipsa unui control eficient, devine devastatoare din cauza complicaţiilor (de exemplu, poate duce la pierderea vederii sau la insuficienţă renală). Lui Mihai Hriscu (53 de ani) din Vaslui, diagnosticat cu diabet de tip 2 în urmă cu 10 ani, boala îi pune în pericol vederea. Recunoaște însă că nu respectă ca la carte recomandările medicului în ceea ce privește stilul de viaţă. „În ultimii ani, vederea mi s-a degradat foarte mult. E clar că nu mai mănânc la fel ca înainte de a afla că am diabet și, cu toate acestea, nu reușesc întotdeauna să evit alimentele nepermise. În plus, din când în când, mai beau și alcool. Sport, din păcate, nu fac, fiindcă am suferit un accident vascular cerebral și mai am și probleme grave cu spatele", explică Mihai Hriscu. Din păcate, el a descoperit boala târziu și, la timp scurt după diagnostic, medicul i-a prescris injecţii cu insulină, de care mulţi bolnavi se tem. Corina a aflat că are diabet de tip 2 la vârsta de 21 de ani  Cele mai multe cazuri, descoperite întâmplător Se apreciază că peste 50% din persoanele cu diabet nu știu că sunt bolnave. În această situaţie s-a aflat Corina Muntean (23 de ani) din Cluj-Napoca, în urmă cu doi ani. „Eram studentă și am mers cu un coleg la un târg de joburi găzduit de Casa de Cultură a Studenţilor. Coincidenţă sau nu, în apropiere se aflau și câţiva studenţi de la Medicină care măsurau gratuit tensiunea, glicemia etc. Mi-au verificat nivelul glicemiei și, spre surprinderea mea, era de 300 mg/dl. A doua zi, m-am dus la un laborator de analize și mi s-a confirmat rezultatul. Așa am aflat că sufăr de diabet de tip 2", povestește Corina. Inevitabil, momentul diagnosticului a coincis cu administrarea de insulină. Atenţie la simptomele banale! Spre deosebire de Corina, în cazul Cristinei Petruţ (22 de ani), tot din Cluj-Napoca, diabetul de tip 1 de care suferea era simptomatic. Însă, în anul 2002, când a fost diagnosticată, Cristina avea numai 12 ani și părinţii săi au pus simptomele pe seama faptului că fetiţa se afla în perioada de creștere. „Simptomele s-au manifestat sub forma unei pofte mari de mâncare, în ciuda faptului că eram destul de slabă pentru vârsta mea. În plus, aveam o stare permanentă de sete. Mi s-a explicat că acest tip de diabet este o boală autoimună și se caracterizează prin incapacitatea pancreasului de a produce insulină. Și că boala este mai frecventă la copii și la tineri (n.r. - de până în 30 de ani). În cazul meu, diabetul a debutat cu un soi de răceală și cu senzaţia de sufocare. După trei zile, mama m-a dus la spital. Eram în comă prediabetică", își amintește Cristina. Potrivit medicului primar diabetolog Nicoleta Mîndrescu, de la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice „Prof. dr. N. Paulescu" din București, cele mai frecvente simptome, care se manifestă în ambele forme de diabet, sunt: senzaţia de sete și de gură uscată, scăderea nejustificată în greutate, urinări frecvente, tulburări de vedere și amorţeală la nivelul extremităţilor. De asemenea, nu trebuie neglijate crampele musculare, stările accentuate de oboseală, candidoza genitală și unele erupţii cutanate care se vindecă greu. Numai tipul 2 poate fi prevenit Prevenţia joacă un rol deosebit de important în cazul diabetului de tip 2, îndeosebi în cazul persoanelor aflate în grupele de risc. „Recomand monitorizarea atentă a stării de sănătate persoanelor care au rude de gradul I cu diabet, celor care suferă de hipertensiune sau au nivelul trigliceridelor anormal de mare ori sunt obeze. Totodată, un risc mare de îmbolnăvire prezintă și femeile care au fost diagnosticate cu diabet gestaţional în timpul sarcinii", explică prof. dr. Nicolae Hâncu, președintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice. Însă cel mai puternic semnal de alarmă îl reprezintă nivelul glicemiei. Potrivit Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului, valorile normale ale glicemiei ar trebui să se situeze între 73 și 110 mg/dl, pe stomacul gol. De exemplu, dacă analizele relevă un nivel al glicemiei mai mare de 100 mg/dl care se asociază și cu un surplus de kilograme, și cu valori ale hemoglobinei glicozilate (cantitatea de glucoză prezentă în sânge în ultimele trei luni) mai mari de 6,4% înseamnă că ai prediabet și trebuie să iei tratament, afirmă prof. dr. Nicolae Hâncu.  Pompa de insulină, mai confortabilă Dacă, în cazul diabetului de tip 1, administrarea insulinei este necesară chiar din momentul diagnosticării bolii, în diabetul de tip 2 pot trece chiar și cinci-șase ani până când bolnavul are nevoie de acest hormon. Totul depinde de cât de eficient reușește să ţină boala sub control, printr-un stil de viaţă sănătos și prin medicaţie (unde este cazul). În general, administrarea zilnică a insulinei este considerată o corvoadă de majoritatea bolnavilor. În funcţie de stadiul bolii, se recomandă, în medie, cam patru astfel de injecţii (o doză dimineaţa, cu administrare lentă, și câte o doză înainte de mesele principale). Din fericire, România se numără printre puţinele ţări cu un Program Naţional de Diabet foarte bine pus la punct. Asta înseamnă că bolnavii au asigurată doza zilnică de injecţii cu insulină, indispensabilă unui trai normal. O variantă mai confortabilă sunt așa-numitele pompe cu insulină, dispozitive ce se poartă la brâu și care au atașat un cateter prin care se elimină insulina în sânge. Din păcate, o astfel de pompă costă în jur de 5.000 de euro. Cristina Petruţ este prima persoană din România care a beneficiat de o pompă gratuită cu insulină (29 august 2002). „Schimb rezerva o dată la trei zile și am grijă să setez necesarul de insulină cu eliberare lentă, apoi îmi administrez o altă cantitate înaintea fiecărei mese cu carbohidraţi", povestește Cristina. "Recomand monitorizarea atentă a stării de sănătate persoanelor care au rude de gradul întâi cu diabet, celor care suferă de hipertensiune sau au nivelul trigliceridelor anormal de mare ori sunt obeze. Totodată, un risc mare de îmbolnăvire prezintă și femeile care au fost diagnosticate cu diabet gestaţional." Prof. dr. Nicolae Hâncu președintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice Schimbarea dietei, parte a tratamentului Este foarte important ca bolnavul de diabet să înveţe cum să-și controleze boala. Deși modificările cele mai mari se impun la nivelul dietei, aceasta nu diferă foarte mult de alimentaţia echilibrată recomandată unei persoane sănătoase. Astfel, se vor evita carbohidraţii „răi" (dulciuri, produse de cofetărie și de patiserie, pastele, orezul cu bob rotund), alcoolul și se vor consuma fructe și legume (și aici pot exista unele limitări). Totuși, pentru ca alimentaţia să nu devină o corvoadă, medicul de familie Mircea Mateescu din București a creat o metodă care constă în etichetarea fiecărui aliment cu una dintre culorile semaforului. Profesorul Nicolae Hâncu recomandă bolnavilor să-și măsoare glicemia zilnic Culoarea verde (alimente premise): pește, carne de pasăre (fără piele), de vacă, de porc și de miel (maximum 300 g/zi), brânză (telemea, de vaci), legume (varză, conopidă, spanac, praz, morcovi, dovlecei, fasole verde și galbenă, ţelină, salată, roșii, ardei, castraveţi, vinete, gogoșari, măsline, gulii, andive, ceapă și usturoi verde), ouă, ulei de măsline, unt (maximum 20 g dimineaţa), smântână slabă. Culoarea galbenă (alimentele care trebuie cântărite cu atenţie, deoarece sunt bogate în carbohidraţi (HC), care influenţează nivelului glicemiei): pâine (50% HC), cartofi, orez cu bob lung, griș, paste făinoase din grâu dur, fasole, mazăre, banane, pere, prune, struguri, mango, rodii (20% HC), caise, cireșe, vișine, corcodușe, pepene galben, pere verzi, portocale, mandarine, piersici, gutui, zmeură, mure, afine, dude (10% HC), pepene verde, grepfrut (5% HC), lapte dulce, sana, iaurt, chefir, urdă, caș (4% HC). Culoarea roșie (alimente interzise): ciocolată, miere, prăjituri, bomboane, vin dulce, biscuiţi, rahat, dulceaţă, îngheţată, cozonac, curmale și bere. Zilnic, 30 de minute de mișcare Activitatea fizică ajută la reglarea nivelului glicemiei, de aceea, medicii recomandă 30 de minute de activitate fizică în fiecare zi. Un studiu realizat de oamenii de știinţă americani de la Clinica Mayo a arătat că diabeticii care fac zilnic mișcare, minimum o jumătate de oră, reușesc în numai șase luni să reducă substanţial dozele de insulină. În plus, voluntarii nu au avut abateri de la dieta recomandată în caz de diabet. „În anumite privinţe, viaţa mea s-a schimbat în bine, deoarece acum am un regim de viaţă sănătos, deși nici înainte nu eram adepta alimentelor procesate (n.r. - Corina are un blog culinar unde prezintă reţete sănătoase: www.corilovecooking.com). În general, evit carbohidraţii și, când am timp, fac mișcare. În plus, ori de câte ori simt nevoia, ies la plimbare. Partea proastă a acestei boli sunt injecţiile cu insulină, dar m-am obișnuit și cu ele în acești doi ani", conchide Corina Muntean. Măsurarea glicemiei, o rutină Măsurarea zilnică a glicemiei este vitală, deoarece reduce atât riscul complicaţiilor microvasculare (retinopatie, neuropatie, nefropatie), cât și al celor macrovasculare (cardiovasculare). Bolnavii primesc aparatele gratuit, însă pentru benzile de testare sunt nevoiţi să plătească. Lunar, un bolnav are nevoie de circa 100 de teste, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează tot atâtea, dar pentru trei luni. De asemenea, pentru controlul eficient al bolii se recomandă atât măsurarea zilnică a glicemiei, cât și testarea, o dată la trei luni, a hemoglobinei glicozilate (ale cărei valori nu trebuie să depășească 6,4%), potrivit prof. dr. Nicolae Hâncu. „Pentru mine, normalitatea înseamnă să-mi iau zilnic glicemia de două-trei ori și să schimb cateterul de la pompa cu insulină. Doresc să le transmit copiilor și tinerilor cu diabet să încerce să-și controleze bine boala și, în același timp, să-și trăiască viaţa ca niște persoane normale", conchide Cristina.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Marti, 8 Mai 2012