Cum să citești CORECT eticheta unui produs DIN CARNE . Ce conţin cu adevărat mezelurile care ajung pe masa ta

Cum să citești CORECT eticheta unui produs DIN CARNE . Ce conţin cu adevărat mezelurile care ajung pe masa ta

Românii consumă anual circa 9-10 kg de mezeluri, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Române a Cărnii. Din totalul vânzărilor de mezeluri, ponderea cea mai mare o deţin salamurile, cu 40%, urmate de cârnaţi și crenvurști, cu 20% și parizer, cu 15%. Din dorinţa ca alimentele, în special carnea și preparatele din carne, să aibă un aspect mereu fraged și un termen de valabilitate cât mai mare, mulţi producători aleg să folosească potenţiatori de gust și aditivi alimentari care ajută la menţinerea aspectului proaspăt. Mai mult, medicii nutriţioniști afirmă că unii producători adăugă șorici, apă, grăsime și tendoane, în cantităţi mai mari decât ingredientul de bază, carnea. Aspectul este sesizat și în raportul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), potrivit căruia o mare parte dintre alimentele vândute în comerţ nu respectă normele de etichetare și de conformitate impuse de legislaţia în vigoare. În plus, deși conform etichetei, carnea este ingredientul principal al multor preparate, analizele de laborator realizate de cei de la ANPC arată că aceste alimente conţin resturi de ţesut muscular. Produse ca parizerul, crenvurștii, salamul de vară aveau un conţinut de proteine mai mic cu 2% faţă de prevederile legale, semn că la prepararea lor s-a folosit foarte puţină carne. De exemplu, un parizer de curcan conţinea de fapt emulsie de șorici și slănină de porc, iar un crenvurști de curcan avea 60% carne porc și 15 % curcan. Datele ANPC arată că în 2010 au fost prelevate 367 de probe de la diferite produse alimentare, inclusiv preparate din carne și s-a constatat că la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale în vigoare. Proceduri de falsificare Industria alimentară din mileniul III pune mult accent pe felul în care arată un preparat și mai puţin pe calitatea nutritivă a acestuia. Nerespectarea reţetelor tradiţionale duce la apariţia falsurilor, care invadează tot mai mult domeniul alimentar, avertizează specialiștii. Reprezentanţii procesatorilor de carne spun că în domeniu există încă din 2006 norme clare de comercializare, care stabilesc parametrii de calitate obligatorii, indicând printre altele cantităţile de apă, grăsimi, colagen și aditivi admise. "Normele sunt stabilite de Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, ANPC, ANSVSA. Nu pot spune că nu există și contravenienţi, care nu respectă reţetele, dar fenomenul nu trebuie generalizat. Această normă nu este aplicabilă decât produselor fabricate în România, nu și celor aduse din import. Unii producători depășesc cantitatea de grăsime sau apă, unii nu scriu pe etichetă faptul că produsul conţine MSM (carne procesată mecanic-n.r), cunoscut anterior sub denumirea de MDM", a declarat pentru gândul Mihai Vișan, vicepreședintele Asociaţiei Române a Cărnii. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a realizat pentru gandul o listă a celor mai întâlnite practici de falsificare a cărnii și produselor derivate. ? Carnea de calitate superioară este înlocuită cu carnea de calitate inferioară. "Carnea este substituită cu MDM - carne dezosată mecanic, care are o valoare biologică scăzută. În plus, această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate", indică medicul nutriţionist. ? Adăugarea de condimente și aditivi alimentari care au capacitatea de a masca carnea alterată. "Odată ce aceste E-uri sunt adăugate, carnea alterată este prelucrată și folosită la obţinerea altor produse", mai spune specialistul. ? Carnea de porc este amestecată cu carne de măgar, nutrie, cal, dar și de la alte specii necomestibile precum pisică sau câine. "Fiecare ingredient trebuie menţionat pe etichetă. Există cazuri în care producătorii nu menţionează originea cărnii", completează nutriţionistul. ? Cârnaţii, mezelurile, salamurile și jambonul sunt adesea falsificaţi. Aceștia au în compoziţia lor șorici, grăsime, tendoane, urechi, stomace - ingrediente care nu au ce căuta în cantităţi mari. ? Carnea sau preparatele de carne conţin aditivi alimentari pentru reţinerea apei, printre care se numără guma caragenan - cunoscută și sub numele de E 407, coloranţi precum E 120 - cunoscut și sub numele de carmin, amidon și soia. "Amidonul este o asociere nerecomandată cu proteinele animale, deoarece împiedică digestia acestora, stimulând balonarea și procesele de putrefacţie colonice care cresc riscul de cancer de colon. Această asociere a proteinei animale cu amidon și grăsimi animale accelerează și apariţia supraponderalităţii și obezităţii. Diabeticii trebuie să ia în considerare amidonul conţinut în astfel de produse", precizează medicul. ? Înlocuirea proteinei din carne cu proteina vegetală este o altă procedură de falsificare a preparatelor din carne. "Salamul de vară, cârnaţii, parizerul, carnea tocată, pasta de mici, slănina, costiţa sunt cele mai frecvente alimente care sunt supuse acestei proceduri", indică prof. dr. Mencinicopschi. "Carminul este un aditiv alimentar prevăzut în regulamentele privind alimentele, unii producători îl folosesc, alţii nu îl folosesc. Părerea mea este că nu are sens economic falsificarea unor produse din carne folosind cantităţi mai mari din anumiţi aditivi decât necesarul din punct de vedere tehnologic. Aici intervine ANSVSA, care are rol de a sancţiona folosirea altor aditivi decât cei care trebuie", spune Vișan. Mezelurile din comerţ conţin multă apă și grăsime Cele mai ieftine mezeluri sunt și mai nesănătoase, susţine directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Multe dintre mezelurile de pe piaţă conţin cantităţi impresionante de apă și grăsime, infime de carne și generoase de E-uri. "Primul lucru la care trebuie să ne uităm este eticheta compoziţională. Trebuie să știm că pe etichetă, ingredientele sunt trecute în ordinea cantităţilor folosite. Astfel, dacă vedem că primul e apă, e evident că acesta este ingredientul care primează. Cele mai de proastă calitate mezeluri conţin, după apă, grăsimea și carnea MDM, adică dezosată mecanic, care conţine resturile care au rămas pe carcase ", a explicat nutriţionistul. Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi , care se găsesc în 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam. "Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta într-un produs din carne", indică specialistul. Lista ingredientelor de evitat În majoritatea mezelurilor, găsești mari cantităţi de grăsime. "Grăsime multă, șorici mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngrașă și cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca și când i-ai da toată ziua grăsime și șoric", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut și sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care reţine apa și tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant și este tot nesănătoasă în cantităţi mari și pe termen lung. Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri. "Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată și trimisă din loc în loc așa cum se întâmplă în România", spune Mencinicopschi. Nitritul și nitratul de sodiu, E250 și E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic și dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi și în apa de băut și pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceștia blochează hemoglobina și copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune medicul. Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă și toxică, apreciază specialiștii în nutriţie. Creșterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate și foame. Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de ca și senzaţii de greaţă, avertizează nutriţionistul. Mezeluri, mai sănătoase acum câteva zeci de ani Dacă în ziua de azi mezelurile conţin doar urme de carne, în urmă cu câteva decenii reţetele erau respectate în totalitate. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a făcut un inventar al ingredientelor folosite în mezeluri, în România, cu câteva decenii în urmă. "Iată cum arăta o reţetă de crenvurști de vită, în 1962. Pentru o sută de kilograme, se foloseau 70 kg de carne de vită calitatea I, 30 kg de slănină, 50 de grame de piper, 30 de grame de nucșoară, boia de ardei și usturoi. Amestecul era apoi introdus în intestine de ovine. În 1967, reţeta pentru 100 kg de cârnaţi proaspeţi era următoarea: carne semigrasă de porc, 100 kg, 250 gr de piper, 250 gr usturoi, 2 kg de sare și maţe subţiri de porc", spune Mencinicopschi. Salamurile făcute în ziua de azi conţin aditivi care imită gusturile condimentelor, zahăr, nitraţi, nitriţi, carmin, glutamat de sodiu - cunoscut și sub denumirea de E 261 și făină de soia în proporţie de 20%. Slănina și șoriciul se găsesc în proporţi de 60% în acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioară, în proporţie de 17%, conchide nutriţionistul. Românii, îngrijoraţi de aditivii din mâncare, bulgarii și ungurii, de reziduurile provenite din pesticide Potrivit unui Eurobarometru care a avut ca temă principalele îngrijorări ale populaţiei în legătură cu problemele și riscurile asociate alimentelor, realizat la sfârșitul anului 2010, românii consideră că cea mai îngrijorătoare problemă o reprezintă aditivii din mâncare și băuturi. Același rezultat s-a înregistrat și în Polonia. În schimb, bulgarii, italienii și ungurii și-au manifestat îngrijorarea cu privire la reziduurile provenite din pesticide. În cadrul sondajului, respondenţii au avut la dispoziţie 17 răspunsuri, dintre care cel mai des invocate au fost cele privind reziduurile provenite din pesticidele din agricultură, resturi de antibiotice, reziduuri de hormoni din carne. Potrivit sondajului, în aproape toate ţările, populaţia și-a manifestat îngrijorarea cu privire la siguranţa alimentaţiei, în timp ce locuitorii din Finlanda, Suedia și Marea Britanie s-au arătat îngrijoraţi pentru bunăstarea animalelor.

Autor: Gandul.info Sursa: www.gandul.info  Luni, 5 Martie 2012