CĂSCATUL FRECVENT nu este doar un efect al oboselii. CE BOLI poate ascunde

CĂSCATUL FRECVENT nu este doar un efect al oboselii. CE BOLI poate ascunde

Afecţiunile pe care le trădează căscatul în exces au legătură cu slaba oxigenare a sângelui: malformaţii cardiace, boli neurologice, migrene, boli pulmonare, anemie și carenţe de magneziu. Exceptând stările de oboseală, căscatul este o consecinţă a proastei oxigenări a sângelui, fenomen care apare în cazul unor boli precum insuficienţa cardiacă, epilepsia, encefalita sau migrenele, dar și când există carenţele de fier și de magneziu. Avem tendinţa să căscăm des și când petrecem mult timp într-o încăpere nearisită sau foarte aglomerată. Iată bolile posibile când căscatul devine un obicei: 1. Anemie. Este una din cele mai frecvente cauze ale căscatului excesiv. Lipsa fierului din organsim înseamnă automat scăderea hemoglobinei, principalul "cărăuș" al oxigenului în sânge. 2. Lipsă de magneziu. După anemie, aceasta este a doua cauză frecventă a căscatului. Printre simptomele lipsei de magneziu din organism se numără somnolenţa, apatia, confuzia, puterea de concentrare scăzută și durerile de cap. 3. Boli de inimă. Poate fi vorba de malformaţii congenitale, precum defectul septal, sau de insuficienţă cardiacă. În ambele cazuri, sângele nu se oxigenează pe deplin. "În cazul defectului septal, sângele nu circulă într-o direcţie normală, de la stânga la dreapta, ci trece printr-o gaură din dreapta în stânga, ocolind plămânul, și ajunge în circulaţia generală neoxigenat. În cazul insuficienţei renale, sângele stagnează în membrele inferioare", explică Aurelia Constantin, medic internist la Clinica "Christian Sante" din București. 4. Boli pulmonare. Căscatul poate fi un semn al bronșitei cronice și a altor su­ferinţe ale plămânilor. "Este cazul fumătorilor care își intoxică sângele cu monoxid de carbon", adaugă medicul. 5. Boli ale sistemului nervos central. Alte afecţiuni care se manifestă și prin căscat des sunt epilepsia, encefalita, tumorile cerebrale și scleroza multiplă, declanșate de slaba oxigenare a creierului. Studiile au arătat că și medicamentele pentru depresie sau Parkinson pot avea același efect. 6. Migrene. Legătura dintre căscat și durerile de cap este clară. "Căscatul apare când creierul este hipooxigenat, iar migrena este un edem cerebral, caz în care celulele suferă de hipoxie", explică medicul internist. 7. Mușchi tensionaţi. Stările de anxietate determină o încordare inconștientă a mușchilor din zona abdomenului, toracelui, umerilor ș gâtului. Tensiunea din aceste zone se simte ca și cum pieptul sau abdomenul sunt presate, ca în cazul unui atac de astm. "Căscatul poate fi un semn al bronșitei cronice și altor suferinţe ale plămânilor. Este cazul fumătorilor care își intoxică sângele cu monoxid de carbon.“ AURELIA CONSTANTIN, medic primar boli interne

Autor: Evenimentul Zilei Sursa: www.evz.ro  Miercuri, 29 Februarie 2012