Așa te ferești de chimicalele toxice din mâncare!

Așa te ferești de chimicalele toxice din mâncare!

Procesele moderne de producţie fac ca alimentele pe care le consumăm să fie tot mai mult o sursă de substanţe artificiale, posibil nocive.  Chimicalele care ajung în organism prin mâncare, deși atent reglementate de autorităţile responsabile de siguranţa alimentelor, se acumulează, iar efectele lor asupra sănătăţii sunt insuficient cunoscute. Tocmai de aceea, este mai sigur să luăm măsuri pentru a reduce cât mai mult riscurile de contaminare. Evită produsele cu ingrediente necunoscute Coloranţi, potenţiatori de gust și conservanţi, toate aceste substanţe abundă în preparatele alimentare din comerţ și ne afectează, pe termen lung, sănătatea. Ele se fac vinovate de apariţia astmului, eczemelor și reacţiilor alergice, precum și de apariţia depresiei și durerilor de cap. Tocmai de aceea, citește eticheta alimentelor și evită-le, pe cât posibil, pe cele care menţionează E-uri sau denumiri cu „sonorităţi" chimice, cum ar fi glutamatul monosodic din mezeluri și din supele instant, nitraţii și nitriţii de sodiu, benzoaţii BHT și BHA. Produsele bio nu conţin pesticide Chimicalele folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor pot afecta sistemul nervos central și fertilitatea. Cele mai contaminate cu pesticide sunt strugurii, merele, ţelina, morcovii și căpșunile, potrivit asociaţiei americane Environmental Working Group. Nu putem avea certitudinea că mâncăm produse sigure, organice decât dacă le cultivăm singuri sau dacă alegem sursele bio. Din păcate, spălarea temeinică a fructelor și a legumelor, absolut obligatorie, nu reduce încărcarea cu pesticide, după cum nici răzuirea lor nu face acest lucru, ba, din contră, elimină substanţe nutritive. O metodă de a avea la dispoziţie recolte sigure de verdeţuri aromatice o reprezintă și cultivarea plantelor aromatice în ghivece. Fără lichide fierbinţi în pahare de plastic! Specialiștii ne recomandă să nu bem lichide care au fost turnate fierbinţi în recipiente din plastic și să nu folosim astfel de vase pentru a încălzi mâncarea în cuptorul cu microunde. Una dintre cele mai cercetate substanţe care intră în compoziţia materialelor plastice este bisfenolul A. Asupra sa planează o mulţime de suspiciuni  privind riscurile pentru sănătate, motiv pentru care a și fost interzisă folosirea lui în cadrul procesului de fabricare a biberoanelor. Peștele puiet, de preferat celui mare Cu cât peștele este mai mare și trăiește mai mult în apa contaminată, cu atât acumulează mai multe metale grele în fibrele musculare. De aceea, rechinul, peștele-spadă și tonul alb se numără printre peștii cei mai „bogaţi" în metale grele. Metalele grele care se acumulează în organism duc la oboseală și la diverse insuficienţe organice, iar dacă peștele toxic este consumat în timpul celor nouă luni de sarcină, la malformaţii și la tulburări neurologice. Chiar dacă beneficiile acestui aliment cântăresc mai mult decât riscurile pentru sănătate, putem reduce riscurile și mai mult. Și anume, alegând pești de dimensiuni mici. Mai puţină grăsime, mai puţină dioxină 90% din dioxina la care suntem expuși zilnic provine din alimente. Această substanţă extrem de toxică nu creează motive de îngrijorare în dozele cu care luăm contact zi de zi, ne asigură specialiștii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Este bine de știut că dioxina se acumulează mai ales în grăsimi, astfel că reducem și mai mult riscul de contaminare dacă evităm alimentele grase, de origine animală. Mai ales femeile însărcinte trebuie să aleagă carnea slabă în locul celei cu grăsime. Dioxina afectează sistemul de apărare a organismului, dezvoltarea sistemului nervos și sistemul endocrin. Ea rezultă ca produs secundar în cadrul diverselor tehnici industriale, pornind de la fabricarea plasticului și hârtiei și până la prepararea hranei pentru animale. Vasele de gătit din aluminiu, de evitat În anii '60-'70  s-a speculat că aluminiul ar crește riscul de apariţie a bolii Alzheimer, motiv pentru care nu era recomandat gătitul alimentelor în vase confecţionate din acest material. Însă studiile știinţifice nu au confirmat această teorie. Totuși, este bine de știut că materialele considerate sigure pentru gătit sunt iena, ceramica, fonta smălţuită și oţelul inoxidabil alimentar. De asemenea, poţi înlocui foliile de aluminiu cu cele antiadezive, de pergament sau de viţă de vie. Specialistul nostru Prof. Gheorghe Mencinicopschi directorul Institutului de Cercetări Alimentare București Conform legilor în vigoare, eticheta alimentelor trebuie să cuprindă lista ingredientelor, aditivilor și aromelor, în funcţie de ponderea utilizării lor în produs, în ordine descrescătoare. De exemplu, clorofila, curcumina, riboflavina, extractul de ardei roșu și carbonatul de calciu sunt coloranţi naturali consideraţi siguri. Și coșenila și carminul sunt naturale, dar trebuie evitate de către copiii hiperactivi și de către persoanele care suferă de Alzheimer și de Parkinson. Sunt consideraţi inofensivi și tocoferolii (vitamina E) și  acidul ascorbic (vitamina C), folosiţi pe post de antioxidanţi. La fel - citraţii, cu rol de acidifianţi, pectinele și guma arabică, pe post de agenţi de îngroșare, lecitina și carbonatul de calciu, de sodiu și de magneziu, ca emulgatori, sau clorura de potasiu, de calciu și de magneziu, folosiţi ca potenţiatori de aromă și ca agenţi de întărire. Cancerigen Afumarea incorectă a produselor din carne duce la formarea de hidrocarburi aromatice policiclice.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Sambata, 26 Noiembrie 2011