- Claudia Georgevici
- 198 afişări
- Vineri 7 ian 2011
Foto: Fotolia, Shutterstock
Află ce efecte au asupra noastră temperaturile scăzute şi ce măsuri de protecţie se pot lua
// 
Temperaturile scăzute suprasolicită organismul, care trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a funcţiona normal. Pentru a-i uşura „munca”, este nevoie să adoptăm o serie de măsuri. Acestea sunt necesare atât în cazul persoanelor sănătoase, cât mai ales pentru vârstnici şi pentru bolnavii cronic.
Corpul uman are nevoie de o temperatură constantă, de 36-37 de grade Celsius, pentru buna funcţionare a organelor şi a celorlalte mecanisme proprii. Atunci când suntem expuşi frigului, el face eforturi pentru a face faţă temperaturilor scăzute. Reglarea temperaturii începe de la nivelul hipotalamusului, care acţionează ca un „termostat”. Astfel, prin termoreglare, se urmăreşte menţinerea unui echilibru între căldura produsă în ţesuturi şi cea pierdută prin transpiraţie şi prin vasodilataţie. Toate ţesuturile participă la producerea de căldură. Când simţim că ne este frig, tremurăm, iar muşchii eliberează o importantă cantitate de căldură, efect similar cu cel rezultat în urma efortului fizic. De aceea, este recomandat să facem mişcare atunci când ne este frig. De asemenea, pentru limitarea pierderilor de căldură, se reduce fluxul de sânge la nivelul pielii, prin constricţia vaselor de sânge (vasoconstricţie), mai ales la extremităţi (mâini, picioare, urechi, nas). Un rol important în termoreglare îl are pielea, prin contracţia muşchilor erectori anexaţi firului de păr („pielea de găină”) prevenindu-se pierderile de căldură.
Cei cu probleme cardiace trebuie să urmeze cu stricteţe tratamentul şi recomandările medicului
Temperaturile joase cresc riscul de infarct
Printre cei mai sensibili la acţiunea frigului sunt vârstnicii, aceştia având imunitatea scăzută, precum şi alte boli asociate. Cardiacii, diabeticii, astmaticii, hipertensivii şi cei cu boli renale cronice sunt printre cele mai vulnerabile categorii de bolnavi pe timp de iarnă. Inima este unul dintre organele cele mai afectate de expunerea la frig, capacitatea acestui organ de a pompa sânge în organism fiind îngreunată de îngustarea prin constricţie a vaselor de sânge. În urma eforturilor de adaptare la temperaturile joase, ritmul cardiac creşte, corpul pierde apă, iar sângele devine mai vâscos. Din cauza acestor modificări, iarna, cardiacii sunt mai expuşi riscului de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral. Pentru prevenirea acestor complicaţii, este bine ca persoanele cardiace să evite pe cât posibil expunerea la frig.
Se agravează tulburările circulatorii
Din cauza frigului, circulaţia sângelui la nivelul mâinilor, picioarelor şi al degetelor poate avea de suferit. Această complicaţie apare mai ales la cei cu insuficienţă cardiacă, cu ateroscleroză, cu dislipidemie (valoare crescută a colesterolului „rău” în sânge), cu diabet zaharat şi cu tulburări neurovegetative de tipul sindromului Raynaud, boală favorizată de frig şi cauzată de un spasm al arterelor care irigă extremităţile, mai ales degetele, precum şi nasul şi urechile. Primele simptome ale bolii arteriale periferice sunt răcirea extremităţilor, treptat apărând furnicăturile, amorţirea şi durerea, în cazuri mai grave putând surveni necrozarea segmentului afectat.
De ce răcim mai mult iarna?
La temperaturi scăzute, mucoasele de la nivelul căilor respiratorii se umezesc mai uşor, iar virusurile şi bacteriile se „prind” şi se dezvoltă mai repede în acest mediu. La acestea se adaugă şi faptul că frigul favorizează scăderea numărului de globule albe (leucocite), care au rolul de a ne apăra de infecţii precum cele respiratorii. De aceea, în anotimpul rece, sunt mai frecvente răcelile şi gripa.
Pete roşii? Poate fi alergie la frig!
Dacă îţi apare o erupţie mai ales pe zonele expuse la frig (mâini, picioare, faţă), este foarte posibil să ai alergie la frig, afecţiune moştenită genetic sau cauzată de boli precum hepatita. Aceste pete pot dispărea în cel mult jumătate de oră după expunerea la frig sau pot persista până la 12 ore. Diagnosticarea alergiei la frig se face cu ajutorul unui test ce presupune aplicarea de gheaţă pe antebraţ. Tratamentul alergiei la frig poate dura până la patru ani (se face mai ales în sezonul cald) şi constă în administrarea de medicamente antihistaminice şi de stimulare a imunităţii.
Şi rinichii au de suferit
Umiditatea şi gerul pot duce la sensibilizarea rinichilor. Astfel, iarna pot apărea mai uşor glomerulonefritele, infecţii ale rinichilor, care dau simptome precum dureri lombare, febră şi stare generală de rău. De asemenea, şi vezica urinară este sensibilă la frig, de aceea pot apărea cistita, inflamaţie a vezicii manifestată prin usturimi la urinare şi prin micţiuni frecvente. Pe lângă tratamentul corect al acestor afecţiuni, este nevoie de hidratare corespunzătoare (2 litri de apă pe zi) şi de adoptarea unei vestimentaţii adecvate sezonului rece (haine groase şi mănuşi).
Iarna, inima, creierul, rinichii şi vasele de sânge au mai mult de suferit din cauza creşterii tensiunii arteriale.
Sfat: Atunci când ies din casă, cardiacii trebuie să aibă la îndemână o doză de nitroglicerină, pentru situaţii de urgenţă.
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie
Cele mai expuse persoane pe timp de iarnă sunt bătrânii şi cele cu patologie cardiovasculară şi pulmonară. Aerul rece provoacă o vasoconstricţie periferică, care poate creşte tensiunea arterială şi poate suprasolicita muşchiul inimii. Pe lângă acest lucru, alternanţa cald-rece poate supune cordul la un efort suplimentar adaptativ, care poate avea consecinţe neplăcute asupra celor cu probleme preexistente. La bolnavii astmatici sau cu bronşită cronică obstructivă, frigul poate fi extrem de periculos, putând provoca crize de astm sau exacerbări acute ale bronşitei cronice. Pentru a preveni complicaţiile din sezonul rece în cazul categoriilor amintite mai sus, cel mai bun sfat este să evite frigul. Dacă acest lucru este imposibil, trebuie ca perioada de expunere să nu fie foarte lungă şi să fie gradată. Trebuie să se respecte strict medicaţia şi să se adopte un stil de viaţă care să nu fie foarte solicitant, pentru că este nevoie de toate resursele organismului pentru a putea lăsa mecanismele de adaptare să lucreze la capacitate maximă.
Iarna avem nevoie de o dietă «călduroasă»
Supele sunt indicate în răceală, deoarece au rol descongestionant
Anotimpul friguros cere şi câteva modificări în alimentaţie. Iarna se întâmplă frecvent să ni se schimbe preferinţele alimentare (am mânca mai degrabă supe şi ceaiuri calde, pentru a ne încălzi) şi să ni se facă foame mai des, ceea ce nu înseamnă că trebuie să mărim porţiile. Expus la frig, organismul solicită mai multe calorii pentru a produce suficientă energie. Pe de altă parte, tocmai din acest motiv, iarna ne putem îngrăşa mai uşor, mai ales dacă nu facem mişcare. O sursă sănătoasă de energie sunt cerealele integrale (orezul, fulgii de ovăz, hrişca). De asemenea, şi proteinele (conţinute în carnea de orice tip, în ouă, în lactate şi în soia) sunt energizante.
Şi imunitatea trebuie „hrănită” mai mult iarna, în acest sens fiind indicat consumul de fructe (în special citrice, surse importante de vitamina C, banane, mere), de legume, de hering, de gălbenuş de ou (conţin zinc, care ajută la înmulţirea globulelor albe). Bune pentru întărirea imunităţii sunt şi probioticele, pe care le găsim în iaurtul natural, în chefir şi în murături. Pentru o mai bună rezistenţă în faţa stresului (care ne slăbeşte imunitatea), ar trebui să mâncăm alimente bogate în magneziu (smochine, curmale, grâu) şi în vitamina B6 (germeni şi tărâţe de grâu, ciuperci şi ficat de vită şi de pasăre). Heringul, macroul, somonul şi lactatele sunt surse de vitamina D, care nu trebuie să lipsească iarna, precum şi de acizi graşi Omega 3, buni pentru vasele de sânge.
Depresia sezonieră se poate trata cu lumină
Zilele scurte de iarnă şi lipsa luminii şi a soarelui îşi pot pune amprenta negativ asupra stării psihice. Astfel, unii dintre noi se pot confrunta cu depresie sezonieră, manifestată prin tristeţe accentuată, lipsă de interes pentru activităţile obişnuite, prin insomnie şi prin nervozitate. Toate aceste stări pot fi combătute eficient cu ajutorul terapiei prin lumină. Aparatele cu lumină polarizată, disponibile şi în ţara noastră, sunt uşor de folosit acasă şi nu au efecte adverse sau contraindicaţii.
Ochii şi pielea au nevoie de protecţie şi iarna
Suntem mai preocupaţi vara de protecţia solară a pielii şi a ochilor, însă medicii ne atrag atenţia că aceasta este necesară şi iarna. Astfel, zăpada accentuează reflexia razelor solare, de aceea, pentru protejarea feţei, trebuie să alegem cremă cu factor de protecţie de minimum 15.
De asemenea, pentru îngrijirea pielii, este recomandat să folosim o cremă intens hidratantă, mai ales în cazul tenurilor uscate şi sensibile, care se deshidratează cel mai uşor. Ochii trebuie protejaţi cu ochelari cu protecţie maximă UVA şi UVB, pentru a preveni posibila iritaţie conjunctivală dată de reflexia razelor de soare.
Remediu: Scorţişoara îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, mai ales la extremităţi.
Sfaturi de vreme rece
- Poartă căciulă, şosete de lână, fular, mănuşi şi încălţăminte cu talpă groasă, pentru a împiedica pierderile de căldură.
- Dacă ai de făcut drumuri mai lungi, intră în magazine pentru a te încălzi.
- În staţie, în timp ce aştepţi autobuzul sau tramvaiul, nu sta pe loc: plimbă-te de la un capăt la altul al staţiei.
- Vârstnicilor cu afecţiuni cronice le este indicat să se vaccineze pentru a preveni complicaţiile date de infecţiile respiratorii.
- Cardiacii trebuie să evite trecerea bruscă de la cald la frig şi ieşirile dimineaţa şi seara, când este mai frig.
Vârstnicii au risc de hipotermie
Bătrânii şi copiii sunt mai susceptibili la a face hipotermie (scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius), care se manifestă prin tremurat, amorţeli ale degetelor de la mâini şi de la picioare, tensiune arterială scăzută, în stadiile severe putând apărea pierderea cunoştinţei. În cazurile uşoare de hipotermie, este indicată încălzirea treptată a victimei cu pături groase, evitându-se expunerea imediată la surse puternice de căldură.
Atenţie şi lamedicamente!
Unele medicamente pot modifica sensibilitatea la frig. Astfel, termoreglarea la nivel central poate fi perturbată de neuroleptice, de barbiturice şi de vasodilatatoare, iar cea de la nivelul vaselor sanguine, de antihipertensive şi de vasodilatatoare. De asemenea, sedativele pot accentua pierderile de căldură, afectând capacitatea de a combate efectele frigului.
Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist
În anotimpul rece, metabolismul suferă modificări, astfel încât cerinţele nutriţionale sunt diferite faţă de cele din timpul verii. Din cauza temperaturilor scăzute, organismul are nevoie de mai multe calorii pentru a îndeplini cu succes funcţia de termoreglare. În timpul iernii, cerinţele organismului pentru o dietă mai bogată în proteine (animale şi vegetale) este mai mare. De asemenea, un bun carburant pentru metabolism îl constituie acizii graşi nesaturaţi Omega 3, Omega 6 şi Omega 9. Această categorie este reprezenată de uleiurile vegetale şi cele de peşte. De asemenea, hidraţii de carbon sau glucidele constituie elemente nutriţionale importante pentru metabolism în timpul iernii. Glucidele cu asimilare lentă, provenite din cereale integrale, reprezintă o sursă de energie foarte valoroasă. În timpul anotimpului rece, când temperaturile sunt foarte scăzute, se recomandă creşterea consumului de fructe oleaginoase (nuci, alune de pădure, migdale, seminţe de dovleac), precum şi de fructe uscate sau deshidratate (prune, caise, curmale, smochine), care aduc un aport energetic crescut.
Corpul uman are nevoie de o temperatură constantă, de 36-37 de grade Celsius, pentru buna funcţionare a organelor şi a celorlalte mecanisme proprii. Atunci când suntem expuşi frigului, el face eforturi pentru a face faţă temperaturilor scăzute. Reglarea temperaturii începe de la nivelul hipotalamusului, care acţionează ca un „termostat”. Astfel, prin termoreglare, se urmăreşte menţinerea unui echilibru între căldura produsă în ţesuturi şi cea pierdută prin transpiraţie şi prin vasodilataţie. Toate ţesuturile participă la producerea de căldură. Când simţim că ne este frig, tremurăm, iar muşchii eliberează o importantă cantitate de căldură, efect similar cu cel rezultat în urma efortului fizic. De aceea, este recomandat să facem mişcare atunci când ne este frig. De asemenea, pentru limitarea pierderilor de căldură, se reduce fluxul de sânge la nivelul pielii, prin constricţia vaselor de sânge (vasoconstricţie), mai ales la extremităţi (mâini, picioare, urechi, nas). Un rol important în termoreglare îl are pielea, prin contracţia muşchilor erectori anexaţi firului de păr („pielea de găină”) prevenindu-se pierderile de căldură.
Temperaturile joase cresc riscul de infarct
Printre cei mai sensibili la acţiunea frigului sunt vârstnicii, aceştia având imunitatea scăzută, precum şi alte boli asociate. Cardiacii, diabeticii, astmaticii, hipertensivii şi cei cu boli renale cronice sunt printre cele mai vulnerabile categorii de bolnavi pe timp de iarnă. Inima este unul dintre organele cele mai afectate de expunerea la frig, capacitatea acestui organ de a pompa sânge în organism fiind îngreunată de îngustarea prin constricţie a vaselor de sânge. În urma eforturilor de adaptare la temperaturile joase, ritmul cardiac creşte, corpul pierde apă, iar sângele devine mai vâscos. Din cauza acestor modificări, iarna, cardiacii sunt mai expuşi riscului de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral. Pentru prevenirea acestor complicaţii, este bine ca persoanele cardiace să evite pe cât posibil expunerea la frig.
Se agravează tulburările circulatorii
Din cauza frigului, circulaţia sângelui la nivelul mâinilor, picioarelor şi al degetelor poate avea de suferit. Această complicaţie apare mai ales la cei cu insuficienţă cardiacă, cu ateroscleroză, cu dislipidemie (valoare crescută a colesterolului „rău” în sânge), cu diabet zaharat şi cu tulburări neurovegetative de tipul sindromului Raynaud, boală favorizată de frig şi cauzată de un spasm al arterelor care irigă extremităţile, mai ales degetele, precum şi nasul şi urechile. Primele simptome ale bolii arteriale periferice sunt răcirea extremităţilor, treptat apărând furnicăturile, amorţirea şi durerea, în cazuri mai grave putând surveni necrozarea segmentului afectat.
De ce răcim mai mult iarna?
La temperaturi scăzute, mucoasele de la nivelul căilor respiratorii se umezesc mai uşor, iar virusurile şi bacteriile se „prind” şi se dezvoltă mai repede în acest mediu. La acestea se adaugă şi faptul că frigul favorizează scăderea numărului de globule albe (leucocite), care au rolul de a ne apăra de infecţii precum cele respiratorii. De aceea, în anotimpul rece, sunt mai frecvente răcelile şi gripa.
Pete roşii? Poate fi alergie la frig!
Dacă îţi apare o erupţie mai ales pe zonele expuse la frig (mâini, picioare, faţă), este foarte posibil să ai alergie la frig, afecţiune moştenită genetic sau cauzată de boli precum hepatita. Aceste pete pot dispărea în cel mult jumătate de oră după expunerea la frig sau pot persista până la 12 ore. Diagnosticarea alergiei la frig se face cu ajutorul unui test ce presupune aplicarea de gheaţă pe antebraţ. Tratamentul alergiei la frig poate dura până la patru ani (se face mai ales în sezonul cald) şi constă în administrarea de medicamente antihistaminice şi de stimulare a imunităţii.
Şi rinichii au de suferit
Umiditatea şi gerul pot duce la sensibilizarea rinichilor. Astfel, iarna pot apărea mai uşor glomerulonefritele, infecţii ale rinichilor, care dau simptome precum dureri lombare, febră şi stare generală de rău. De asemenea, şi vezica urinară este sensibilă la frig, de aceea pot apărea cistita, inflamaţie a vezicii manifestată prin usturimi la urinare şi prin micţiuni frecvente. Pe lângă tratamentul corect al acestor afecţiuni, este nevoie de hidratare corespunzătoare (2 litri de apă pe zi) şi de adoptarea unei vestimentaţii adecvate sezonului rece (haine groase şi mănuşi).
Iarna, inima, creierul, rinichii şi vasele de sânge au mai mult de suferit din cauza creşterii tensiunii arteriale.
Sfat: Atunci când ies din casă, cardiacii trebuie să aibă la îndemână o doză de nitroglicerină, pentru situaţii de urgenţă.
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie
Cele mai expuse persoane pe timp de iarnă sunt bătrânii şi cele cu patologie cardiovasculară şi pulmonară. Aerul rece provoacă o vasoconstricţie periferică, care poate creşte tensiunea arterială şi poate suprasolicita muşchiul inimii. Pe lângă acest lucru, alternanţa cald-rece poate supune cordul la un efort suplimentar adaptativ, care poate avea consecinţe neplăcute asupra celor cu probleme preexistente. La bolnavii astmatici sau cu bronşită cronică obstructivă, frigul poate fi extrem de periculos, putând provoca crize de astm sau exacerbări acute ale bronşitei cronice. Pentru a preveni complicaţiile din sezonul rece în cazul categoriilor amintite mai sus, cel mai bun sfat este să evite frigul. Dacă acest lucru este imposibil, trebuie ca perioada de expunere să nu fie foarte lungă şi să fie gradată. Trebuie să se respecte strict medicaţia şi să se adopte un stil de viaţă care să nu fie foarte solicitant, pentru că este nevoie de toate resursele organismului pentru a putea lăsa mecanismele de adaptare să lucreze la capacitate maximă.
Iarna avem nevoie de o dietă «călduroasă»
Supele sunt indicate în răceală, deoarece au rol descongestionant
Anotimpul friguros cere şi câteva modificări în alimentaţie. Iarna se întâmplă frecvent să ni se schimbe preferinţele alimentare (am mânca mai degrabă supe şi ceaiuri calde, pentru a ne încălzi) şi să ni se facă foame mai des, ceea ce nu înseamnă că trebuie să mărim porţiile. Expus la frig, organismul solicită mai multe calorii pentru a produce suficientă energie. Pe de altă parte, tocmai din acest motiv, iarna ne putem îngrăşa mai uşor, mai ales dacă nu facem mişcare. O sursă sănătoasă de energie sunt cerealele integrale (orezul, fulgii de ovăz, hrişca). De asemenea, şi proteinele (conţinute în carnea de orice tip, în ouă, în lactate şi în soia) sunt energizante.
Şi imunitatea trebuie „hrănită” mai mult iarna, în acest sens fiind indicat consumul de fructe (în special citrice, surse importante de vitamina C, banane, mere), de legume, de hering, de gălbenuş de ou (conţin zinc, care ajută la înmulţirea globulelor albe). Bune pentru întărirea imunităţii sunt şi probioticele, pe care le găsim în iaurtul natural, în chefir şi în murături. Pentru o mai bună rezistenţă în faţa stresului (care ne slăbeşte imunitatea), ar trebui să mâncăm alimente bogate în magneziu (smochine, curmale, grâu) şi în vitamina B6 (germeni şi tărâţe de grâu, ciuperci şi ficat de vită şi de pasăre). Heringul, macroul, somonul şi lactatele sunt surse de vitamina D, care nu trebuie să lipsească iarna, precum şi de acizi graşi Omega 3, buni pentru vasele de sânge.
Depresia sezonieră se poate trata cu lumină
Zilele scurte de iarnă şi lipsa luminii şi a soarelui îşi pot pune amprenta negativ asupra stării psihice. Astfel, unii dintre noi se pot confrunta cu depresie sezonieră, manifestată prin tristeţe accentuată, lipsă de interes pentru activităţile obişnuite, prin insomnie şi prin nervozitate. Toate aceste stări pot fi combătute eficient cu ajutorul terapiei prin lumină. Aparatele cu lumină polarizată, disponibile şi în ţara noastră, sunt uşor de folosit acasă şi nu au efecte adverse sau contraindicaţii.
Ochii şi pielea au nevoie de protecţie şi iarna
Suntem mai preocupaţi vara de protecţia solară a pielii şi a ochilor, însă medicii ne atrag atenţia că aceasta este necesară şi iarna. Astfel, zăpada accentuează reflexia razelor solare, de aceea, pentru protejarea feţei, trebuie să alegem cremă cu factor de protecţie de minimum 15.
De asemenea, pentru îngrijirea pielii, este recomandat să folosim o cremă intens hidratantă, mai ales în cazul tenurilor uscate şi sensibile, care se deshidratează cel mai uşor. Ochii trebuie protejaţi cu ochelari cu protecţie maximă UVA şi UVB, pentru a preveni posibila iritaţie conjunctivală dată de reflexia razelor de soare.
Remediu: Scorţişoara îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, mai ales la extremităţi.
Sfaturi de vreme rece
- Poartă căciulă, şosete de lână, fular, mănuşi şi încălţăminte cu talpă groasă, pentru a împiedica pierderile de căldură.
- Dacă ai de făcut drumuri mai lungi, intră în magazine pentru a te încălzi.
- În staţie, în timp ce aştepţi autobuzul sau tramvaiul, nu sta pe loc: plimbă-te de la un capăt la altul al staţiei.
- Vârstnicilor cu afecţiuni cronice le este indicat să se vaccineze pentru a preveni complicaţiile date de infecţiile respiratorii.
- Cardiacii trebuie să evite trecerea bruscă de la cald la frig şi ieşirile dimineaţa şi seara, când este mai frig.
Vârstnicii au risc de hipotermie
Bătrânii şi copiii sunt mai susceptibili la a face hipotermie (scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius), care se manifestă prin tremurat, amorţeli ale degetelor de la mâini şi de la picioare, tensiune arterială scăzută, în stadiile severe putând apărea pierderea cunoştinţei. În cazurile uşoare de hipotermie, este indicată încălzirea treptată a victimei cu pături groase, evitându-se expunerea imediată la surse puternice de căldură.
Atenţie şi lamedicamente!
Unele medicamente pot modifica sensibilitatea la frig. Astfel, termoreglarea la nivel central poate fi perturbată de neuroleptice, de barbiturice şi de vasodilatatoare, iar cea de la nivelul vaselor sanguine, de antihipertensive şi de vasodilatatoare. De asemenea, sedativele pot accentua pierderile de căldură, afectând capacitatea de a combate efectele frigului.
Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist
În anotimpul rece, metabolismul suferă modificări, astfel încât cerinţele nutriţionale sunt diferite faţă de cele din timpul verii. Din cauza temperaturilor scăzute, organismul are nevoie de mai multe calorii pentru a îndeplini cu succes funcţia de termoreglare. În timpul iernii, cerinţele organismului pentru o dietă mai bogată în proteine (animale şi vegetale) este mai mare. De asemenea, un bun carburant pentru metabolism îl constituie acizii graşi nesaturaţi Omega 3, Omega 6 şi Omega 9. Această categorie este reprezenată de uleiurile vegetale şi cele de peşte. De asemenea, hidraţii de carbon sau glucidele constituie elemente nutriţionale importante pentru metabolism în timpul iernii. Glucidele cu asimilare lentă, provenite din cereale integrale, reprezintă o sursă de energie foarte valoroasă. În timpul anotimpului rece, când temperaturile sunt foarte scăzute, se recomandă creşterea consumului de fructe oleaginoase (nuci, alune de pădure, migdale, seminţe de dovleac), precum şi de fructe uscate sau deshidratate (prune, caise, curmale, smochine), care aduc un aport energetic crescut.
// 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu