Te chinuie durerile de cap? Iată soluţiile!

Te chinuie durerile de cap? Iată soluţiile!

Unul din doi români suferă de dureri de cap cel puţin o dată pe lună, iar femeile sunt mai afectate decât bărbaţii, arată cele mai noi statistici. Evitarea factorilor declanșatori și urmarea unui tratament corect, stabilit în funcţie de tipul durerii, sunt măsuri cu ajutorul cărora cefaleea poate rămâne doar o amintire. Poate că pare greu de crezut, însă durerea ne poate salva viaţa, ea fiind un semnal menit să avertizeze că ceva nu este în regulă în organism. Iar cefaleea se numără printre cele mai frecvente tipuri de dureri. Acest lucru este evidenţiat și de un studiu realizat de Gfk România, care arată că 46 la sută din români se confruntă cel puţin lunar cu cefalee și/sau cu migrene. Disconfortul este cel mai adesea localizat în zona frunţii, însă poate apărea și pe toată regiunea capului ori în zona ochilor sau a tâmplelor. În plus, durerea poate fi asociată și cu simptome precum ameţeli, creșterea tensiunii arteriale, stări de agitaţie sau tulburări de vedere. Specialiștii spun că durerile de cap pot fi declanșate și/sau agravate de o diversitate de factori și au mecanisme diferite de producere. De aceea, primul pas în stabilirea tratamentului este depistarea factorului favorizant.  Pot fi cauzate de boli severe Medicii grupează durerile de cap în două mari categorii: primare, care nu sunt cauzate de o problemă medicală, și secundare, ce pot fi asociate cu alte afecţiuni, uneori severe, precum hemoragii cerebrale, tumori, meningită, hipertensiune arterială, encefalită, traume cerebrale, dar și cu tulburări ale unor organe precum ficatul, de exemplu, cu boli infecţioase, oculare ori cu alergii. Durerile de cap secundare pot apărea și ca o consecinţă a consumului unor substanţe de tipul alcoolului, cofeinei, nicotinei, nitraţilor sau glutamatului de monosodiu. Intensitatea simptomului poate varia de la un simplu disconfort până la dureri de nesuportat. Stresul, cel mai frecvent incriminat Atunci când suntem stresaţi sau când ne confruntăm cu depresie ori cu anxietate, se întâmplă adesea să apară dureri de cap de tip tensional, declanșate de încordarea inconștientă a mușchilor umerilor și gâtului. Potrivit studiului realizat de Gfk România, 33 la sută din persoanele care se confruntă cu dureri de cap susţin că episoadele sunt declanșate de stres. O astfel de durere poate să dureze o jumătate de oră sau chiar o săptămână, însă, în general, nu este însoţită de alte manifestări. Durerea de cap de tip tensional apare și în cazul persoanelor care nu dorm suficient, care urmează o dietă inadecvată sau care consumă băuturi alcoolice. Este bine să știi că acest tip de durere nu este agravat de activitatea fizică. Migrena poate dura de la 4 la 72 de ore Un alt tip de dureri de cap frecvente sunt migrenele. Durata unui episod de migrenă poate varia de la 4 la 72 de ore, persoanele predispuse către astfel de probleme confruntându-se, în medie, cu șase episoade pe lună. Specialiștii spun că migrenele apar mai frecvent în cazul femeilor, însă este greu de stabilit o cauză exactă a afecţiunii. Astfel, unii dintre aceștia pun apariţia lor pe seama moștenirii genetice ori le asociază cu un dezechilibru al serotoninei din creier. De cele mai multe ori, în caz de migrenă, durerea este puternică, pulsatilă și, de obicei, este localizată pe o parte a capului. În plus, pot apărea simptome precum greaţă, vărsături și sensibilitate accentuată la lumină, zgomot și la mirosuri. În unele cazuri, migrena se manifestă cu aură, adică apare senzaţia de lumină colorată, strălucitoare, de pete negre sau linii în zig-zag, cu 5-20 de minute îna­intea declanșării durerii. O atenţie deosebită trebuie acordată în cazul în care migrena cu aură apare la copii, un studiu recent asociind afecţiunea cu probleme cardiovasculare. Mecanismul apariţiei durerilor Durerile sunt de diferite tipuri, însă mecanismul care determină apariţia lor este relativ același. Astfel, stimulii dureroși activează nociceptorii (un tip de receptori din creier), iar aceștia transmit semnalele dureroase către neuronii senzitivi din măduva spinării. Aceștia, la rândul lor, eliberează glutamat (un excitant implicat în conexiunile neuronale). Apoi, semnalul este transmis către talamus, regiunea din creier responsabilă cu percepţia durerii, iar în cele din urmă către cortexul senzitiv. În acel moment, persoana devine conștientă de durere. Când se impune un control În momentul apariţiei durerilor de cap, în primul rând ar trebui să faci o analiză a propriului stil de viaţă (alimentaţie, activitate fizică, fumat, consum de alcool, regimul de somn, balanţa muncă-relaxare) și să încerci să înlături acei factori care ar putea declanșa disconfortul. Totuși, dacă durerile sunt puternice, persistă sau revin periodic, este cazul să consulţi un medic. Același lucru trebuie făcut și dacă durerea de cap apare brusc sau dacă devine mai intensă atunci când tușești, te întinzi în pat, după ce faci un efort fizic ori dacă este însoţită de greaţă, febră, slăbiciune, tulburări vizuale, de vorbire ori de comportament sau de tensiune musculară în zona cefei și a gâtului. În plus, un consult medical trebuie făcut fără întârziere în cazul în care cefaleea a apărut în urma unei căzături sau a unui alt tip de traumă craniană. Investigaţii recomandate Pentru a stabili un diagnostic, în primul rând, medicul discută cu persoana în cauză pentru a afla când au apărut durerile de cap, cu ce intensitate, frecvenţă și durată se manifestă și dacă există simptome asociate. Apoi, se face o examinare neurologică și, eventual, analiza sângelui, teste CT (computer tomograf), IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică) sau puncţie lombară, pentru a analiza lichidul cerebrospinal în cazul în care se suspectează meningită sau tuberculoză. Specialistul nostru Dr. Radu Braga cercetător în neuroștiinţe Centrul de Excelenţă în Neuroștiinţe,Universitatea de Medicină „Carol Davila", București Durerea de cap (cefaleea, cefalalgia) poate fi produsă de o multitudine de factori și, în consecinţă, mecanismele care stau la baza apariţiei acesteia diferă în funcţie de cauză. Din acest motiv, în diagnosticul și tratamentul cefaleelor pot fi interesate multiple specializări medicale. În prezent, se consideră că există trei categorii majore de cefalee: cefalalgiile primare, cefalalgiile secundare, nevralgiile craniene și alte cefalalgii. Cele primare includ migrenele, cefaleea tensională și cefaleea cluster. Acestea nu prezintă risc vital, însă afectează serios calitatea vieţii. Cefalalgiile secundare sunt asociate cu o afectare structurală de la nivelul capului sau gâtului, existând numeroase cauze pentru acestea, precum traumatisme, boli vasculare,  alte afecţiuni cerebrale, administrarea unor medicamente, infecţii și procese inflamatorii. Atenţie Durerile de cap devin cronice dacă apar periodic timp de trei luni Măsuri eficiente de a combate cefaleea Pentru o eficienţă maximă, ședinţele de acupunctură pot fi asociate cu remedii din plante Aproximativ 90 la sută din românii care se confruntă cu dureri de cap apelează la medicaţie pentru a atenua disconfortul, iar restul de 10 la sută tratează cefaleea cu ajutorul remediilor naturiste, arată un studiu realizat de Gfk România. Specialiștii spun că medicamentele contra durerilor, de tipul aspirinei, paracetamolului, ibuprofenului sau algocalminului, sunt eficiente pentru a atenua disconfortul. Totuși, ţine cont de faptul că și aceste medicamente trebuie administrate corect și cu măsură. Astfel, de exemplu, în cazul paracetamolului nu se recomandă mai mult de trei pastile pe zi, timp de maximum cinci zile. De altfel, abuzul de astfel de medicamente poate fi chiar o cauză a apariţiei durerilor de cap. De aceea, specialiștii avertizează că tratamentul medicamentos al migrenelor trebuie administrat doar la recomandarea și în dozajul prescris de medic. În plus, medicaţia contra durerii nu tratează afecţiunea de bază, nefiind decât o soluţie de moment în cazul durerilor de cap secundare. De aceea, este indicat să fie consultat medicul mai ales dacă durerile de cap reapar după ce efectul analge­zicului a trecut. Pentru a combate cefaleea, medicul poate prescrie și antidepresive sau anticonvulsivante, anxiolitice, medicamente din clasa barbiturice sau narcotice. Plante, pentru dureri ușoare Ceaiurile din mușeţel, tei, mentă sau din mărar pot atenua semnificativ durerile de cap. Prepară o infuzie din flori de mușeţel și din flori de tei (câte două linguriţe din fiecare plantă la 750 ml de apă clocotită) și ţine-o acoperită 20 de minute. Se bea câte o cană de trei ori pe zi. În aceeași cantitate poţi să bei și ceai din mentă, melisă și mărar (o linguriţă de amestec de plante la o cană cu apă clocotită). De mare ajutor sunt băile în care se pune puţin ulei de levănţică sau compresele locale cu frunze de varză proaspătă, crestate și zdrobite în prealabil. Benefic este și să-ţi ungi fruntea cu cremă de gălbenele, în strat subţire, după care să aplici comprese cu bitter suedez, timp de două-patru ore. Aceste remedii au un efect sedativ asupra sistemului nervos și de calmare a durerilor de cap. Acupunctura poate ajuta Acupunctura este indicată pentru a trata diverse tipuri de dureri, inclusiv cefaleea sau migrenele. Punctele de acupunctură corespunzătoare durerilor de cap sunt localizate pe toată suprafaţa corpului, acestea stabilindu-se în funcţie de cauza lor. Numărul și durata ședinţelor de acupunctură variază în funcţie de fiecare caz, însă în general sunt recomandate zece ședinţe consecutiv. Pentru a potenţa efectele este indicat să se facă în paralel și un tratament cu remedii din plante. Trucuri pentru a evita migrenele - Evită alimentele cu efect excitant și fumatul. Ciocolata, cafeaua, brânzeturile fermentate și băuturile alcoolice au un efect excitant asupra sistemului nervos, putând accentua simptomele. În plus, este indicat să limitezi fumatul, precum și consumul de zahăr rafinat și de grăsimi saturate ce se găsesc, de exemplu, în alimentele de tip fast-food, deoarece produc inflamaţii și suprasolicită organismul. Consumă, în schimb, verdeţuri, fructe, cereale integrale, pește, carne macră, soia, nuci și produse lactate. - Fă mai multă mișcare. Activitatea fizică stimulează producţia de endorfine, hormoni ce acţionează similar analgezicelor, modificând perceperea durerii la nivelul creierului. În plus, o plimbare în aer liber te ajută să-ţi odihnești ochii, oboseala oculară fiind o altă cauză a apariţiei durerilor de cap. - Odihnește-te suficient. Stresul este principalul vinovat de apariţia migrenelor, iar pentru a-l combate este important să încerci să te odihnești suficient. Ia pauze din când în când atunci când ești la serviciu și fă o scurtă plimbare. În plus, dacă suferi de migrenă, încearcă să te odihnești într-o cameră cu lumină difuză, departe de orice fel de zgomot, deoarece ajută la calmarea durerii. Terapii de ultimă oră  Electroanalgezia Dacă te confrunţi periodic cu dureri de cap, poţi constata o atenuare semnificativă a simptomelor cu ajutorul electroanalgeziei, numită și electroterapie analgezică. Tehnica presupune aplicarea unor curenţi electrici de joasă frecvenţă asupra zonei dureroase, blocând transmiterea durerii către creier. Terapia trebuie urmată la recomandarea medicului, conform indicaţiilor acestuia. Plasturii antiinflamatori O altă metodă eficientă și cu efecte adverse reduse prin care pot fi combătute durerile de cap sunt plasturii antiinflamatori. Ei se găsesc și în farmaciile din România, iar cei care conţin capsaicină sunt recomandaţi chiar și femeilor însărcinate. Aceasta deoarece ei eliberează treptat o substanţă pe bază de principii naturale. Analgezice cu protecţie gastrică Un nou tip de medicamente indicate pentru a calma durerile sunt cele de tipul COX inhibitorilor, care au un efect mai puţin nociv asupra stomacului decât antiinflamatoarele sau analgezicele clasice. Operaţia pentru migrenă Cercetătorii de la Centrul Medical al Spitalului Case din Cleveland, SUA, au dezvoltat un tip de intervenţie chirurgicală care ar putea împiedica reapariţia migrenelor. Operaţia constă în îndepărtarea unor grupe de mușchi din zona frunţii ori în cazul celor cu migrene în zona posterioară a capului, se înlocuiește o porţiune din mușchiul care căptușește nervul în cauză cu un ţesut moale. În urma testelor, a reieșit că intervenţia are o rată de succes de 88 la sută, unul din trei pacienţi spunând că durerea a dispărut în totalitate. Specialistul nostru Prof. dr. Ovidiu Băjenaru medic primar neurolog Președintele Societăţii Române de Neurologie Durerea de cap este un simptom ce impune un diagnostic cauzal, ce se stabilește numai de medic după o examinare atentă. De aceea, terapia se face strict în contextul unui astfel de diagnostic. Tratamentele analgezice cu antiinflamatoare nesteroidiene pot fi utile într-o serie de forme de cefalee benignă fără potenţial evolutiv, în funcţie de particularităţile bolnavului: cauza cefaleei, toleranţă digestivă sau hepatică, interferenţe cu alte medicamente și antecedente medicale. Este recomandabil ca un astfel de tratament să se facă doar la indicaţia medicului și pe un interval de timp cât mai scurt posibil, deoarece un tratament analgezic de lungă durată poate duce la reacţii adverse și chiar la leziuni secundare, uneori severe.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Miercuri, 13 Aprilie 2011