Cartofii prăjiţi, duşmanii inteligenţei

Life & Style - Delia PATRU

Regimul alimentar din primii ani de viaţă poate influenţa coeficientul de inteligenţă al copiilor. Potrivit cotidianului italian Corriere della Sera, copiii care au o alimentaţie bogată în grăsimi, zahăr şi conservaţi riscă să fie mai puţin inteligenţi decât tovarăşii lor de joacă de aceeaşi vârstă, care urmează un regim bogat în vitamine şi alimente naturale. Rezultatele unui studiu, date publicităţii de revista medicală Journal of Epidemiology and Community Health, lansează o nouă discuţie pe tema alimentaţiei corecte pentru copii. Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au prezentat mai multor părinţi să completeze un chestionar privind obiceiurile alimentare ale copiilor lor în vârstă de trei, patru, şapte şi opt ani. Pe baza răspunsurilor primite de la părinţi, copiii au fost împărţiţi în trei grupe. Prima dintre acestea era formată din cei care aveau o alimentaţie bogată în grăsimi, zahăr şi alimente semipreparate. Cea de-a doua era formată din micuţii care urmau o dietă tradiţională, bogată în carne şi legume, în timp ce în a treia grupă au fost incluşi micuţii care aveau un regim de alimentaţie sănătos, cu un conţinut ridicat de fructe, legume, paste şi orez.
Ulterior, a fost măsurat coeficientul intelectual al participanţilor la studiu. Rezultatele obţinute au demonstrat faptul că o alimentaţie bogată în cartofi prăjiţi, pizza şi alte produse similare administrată copiilor de doar trei ani corespunde unui coeficient de inteligenţă mai redus la vârsta de opt ani, acesta neputând să mai fie influenţat ulterior de variaţiile dietetice care apar ulterior. În plus, s-a descoperit că există o relaţie lineară între înrăutăţirea regimului alimentar şi scăderea IQ-ului. Nu acelaşi lucru se poate spune despre copiii din a treia grupă stabilită de specialişti, în cazul cărora acest fenomen nu îşi face simţită prezenţa. Rezultatele obţinute sugerează faptul că orice efect determinat de tipul de alimentaţie care este urmat din fragedă pruncie asupra capacităţilor cognitive se poate menţine şi la vârstele mai avansate, în ciuda modificărilor alimentare menite să amelioreze stilul de viaţă.

Dependenţa de fast-food

Studii recente au demonstrat faptul că mâncarea de la fast-food creează o dependenţă asemănătoare cu cea de tutun sau alcool. Oamenii de ştiinţă explică această reacţie prin faptul că mâncarea de la fast-food produce în creier aşa-numitele substanţe chimice ale plăcerii, care duc la dependenţă.

sursa; gazeta de sud