Eliminarea gandirii negative, primul pas catre fericire

Despre

fericiregandire negativa

Toti oamenii, indiferent de contextul social, experimenteaza ganduri si trairi negative ocazional. Insa modul in care reusim sa gestionam aceste atitudini negativiste poate face diferenta intre incredere versus teama, speranta versus disperare si victorie versus infrangere. Astfel, ne putem transforma singuri din victime in eroi.

Exista multiple dovezi care arata ca atitudinile negative fata de propria persoana afecteaza starea de sanatate fizica si mentala, fericirea si bunastarea pe toate planurile. Iata cateva dintre tendintele foarte des intalnite la persoanele negativiste si cum putem sa renuntam la ele.

Pareri autodistructive

Exista mesaje pe care ni le trimitem, uneori in mod inconstient, ce ne reduc increderea in propria persoana, reduc astfel respectul de sine, diminueaza performantele si scad potentialul. In cele din urma, toate acestea ne saboteaza succesul. Propozitii precum „nu pot…”, „nu voi reusi niciodata sa…”, „nu sunt destul de bun pentru a…”, „nu am capacitatile si posibilitatile sa…” sau alte asocieri prin care ne angajam in pareri autodistructive nu fac decat sa devenim cei mai mari dusmani si detractori.

Ipoteze negative

O forma predominanta de gandire negativista este de a face constant ipoteze negative, de a presupune ca totul va decurge rau. Orice situatie sau interactiune se va sfarsi prost. Pentru foarte multe persoane, acest obicei devine obisnuit si automat. Orice activitate zilnica se transforma intr-o experienta neplacuta, pana si traficul aglomerat sau o zi ploioasa cu cer innorat. Desigur, nu exista nimic in mod ineret pozitiv sau negativ cu privire la trafic sau vreme si totusi, modul in care alegem sa ne raportam la aceste circumstante este fie pozitiv, fie negativ. Aceasta alegere reprezinta diferenta dintre persoanele puternice sau slabe, fericite sau mai putin fericite. In fond, o zi cu vreme urata poate fi petrecuta in casa, ascultand muzica, citind, facand orice activitate relaxanta. Totul tine de felul in care percepem si cum decidem sa schimbam ipotezele negative intr-o perspectiva obiectiva si realista, daca nu chiar optimista.

Comparatii si raportari la alte persoane

Un alt comportament distructiv practicat foarte des este de a ne compara constant cu alte persoane. Suntem tentati sa observam si sa ne raportam la cei care au mai multe realizari pe plan personal si profesional, par a fi mai atractivi fizic, par a castiga mai multi bani sau par a avea mai multi prieteni. Insa astfel incepem sa devenim invidiosi pe succesul celor din jur. Ne simtim inferiori acestora si devenim inadaptati social. Acest obicei ne face sa avem actiuni autodistructive, sa devenim stresati, anxiosi si in acest fel poate sa apara depresia.
Reflectare asupra trecutului
Desi trebuie sa invatam din greselile pe care le-am facut in trecut, nu este indicat sa ramanem blocati. Unele circumstante si esecuri personale inca ne bantuie si omitem adevaratul potential, nu mai recunoastem noi oportunitati. Ceea ce s-a intamplat deja nu mai poate fi schimbat, dar ceea ce urmeaza a se intampla depinde doar de noi. Primul pas este sa ne rupem de trecut si sa admitem ca noi avem puterea de decizie, nu actiunile pe care le-am intreprins deja. Nu trebuie sa insistam asupra trecutului, ci sa facem alegeri mai bune si sa le continuam in prezent si mai ales in viitor. Goethe ne aminteste ca „nimic nu valoreaza mai mult decat aceasta zi”. Un exemplu si model de urmat in acest sens este Abraham Lincoln, care a pierdut opt alegeri, a esuat in afaceri de doua ori si a suferit o cadere nervoasa inainte de a deveni presedinte al Statelor Unite.

Denigrarea celor din jur

Cei mai multi dintre noi au zilnic confruntari si interactiuni cu oameni dificili. In fata unor astfel de experiente, este usor sa blamam, tentant sa credem ca suntem victime sau ca detin control asupra noastra. Asadar, incepem sa-i prezentam in mod defaimator in fata altora. Chiar daca astfel de atitudini au o justificare clara, nu vor fi de folos. Exista multe alte strategii prin care putem sa evitam sa-i denigram pe cei din jur, chiar daca uneori asta merita. Catre sentimente de intimidare si dorinta de putere absoluta a unor opresori, a unor narcisisti, pasiv-agresivi sau a celor care manipuleaza putem raspunde cu bunatate. In acest fel poate, isi vor schimba perceptia si conduita, pe cand imaginea negativa creata doar le va spori indrazneala.

Dorinta de a blama si a cauta vinovati

Cautam raspunsuri pentru lucrurile negative de care avem parte, asa ca aruncam vina pe familia disfunctionala din care provenim, pe dezavantajele socio-economice de care am avut parte, pe problemele de sanatate sau pe alte greutati intalnite de-a lungul vietii. Astfel vom avea un motiv pentru a explica lipsa de succes. Desi este adevarat ca intalnim cu totii multe dificultati, iar acestea provoaca durere si suferinta, daca aruncam vina pe altii ca un argument pentru propria nefericire jucam rolul unei victime. Exista avantaje (insa iluzorii) in a ne victimiza, avem justificari convenabile astfel si daca ne plangem mereu, nu mai avem nevoie sa indreptam ceva.
Cu toate acestea, in timp se perpetueaza amaraciunea, apar resentimente si o stare de neputinta, iar victima ajunge sa sufere de ceea ce H.D. Thoreau numea „linistita disperare”. Adesea, cei care sunt blamati nici nu stiu (sau nici nu le pasa) ca au vreo vina si nu cunosc ce simtim cu adevarat. Desi in unele cazuri sentimentele fata de aceste persoane au o cauza reala, nu ne vor ajuta sa (re)devenim fericit, sanatos sau sa obtinem succes. In cele din urma, daca acesta este scopul, ne putem ajuta singuri.

Lupta pentru iertarea greselilor din trecut

Toata lumea greseste, exista decizii si actiuni pe care le regretam daca privim inapoi – erori de rationament, in care am provocat durere propriei persoane sau celor apropiati. Cand ne amintim de greselile din trecut, apare sentimentul de culpabilizare pentru gafele facute, daunele cauzate sau oportunitatile ratate. Ne blocam in acele momente, aruncam vina pe altii sau incepem sa ne consideram ca fiind „o persoana rea” – cu tot ceea ce implica gandurile negative. In acest timp, este extrem de important sa aratam compasiune fata de propria persoana, sa admitem ca fiind constienti de eroare, avem sansa de a nu o mai repeta. Ne putem ierta, pentru ca greseala nu este o reflectare permanenta a unei persoane, ci poate fi un moment izolat in timp. Faptul ca am gresit nu este egal cu faptul ca suntem persoane rele.
CITESTE SI: Gandirea pozitiva creste nivelul de fericire

Teama de esec si perfectionismul

Din toate comportamentele autodistructive apare si teama de esec, asociata uneori cu perfectionismul. Se poate sa consideram, din nou, ca nu suntem destul de capabili sa facem un anumit lucru, ceea ce pune o presiune enorma pentru nevoia si dorinta de a reusi. In timp ce stabilirea unor standarde ridicate poate servi ca un instrument motivational eficient, asteptarea ca totul sa fie perfect ne priveaza de bucurie si poate limita potentialul ascuns din noi. Exista corelatii intre perfectionism si nivelul de fericire, dar putem recunoaste ca pur si simplu perfectiunea nu exista uneori, cu siguranta nu poate exista in anumite circumstante specifice. Din dorinta de a fi laudati si apreciati, incercam sa fim perfecti, dar costurile sunt ridicate. Nu putem sa ne simtim bine cu noi insine cand stim ca nu suntem perfecti dar vrem sa parem a fi, doar pentru a primi acceptarea altora.
Se spune ca „Mintea, in felul sau propriu si prin ea insasi, poate face din paradis un infern si din infern un paradis” (John Milton – Paradise Lost) sau ca „Aproape toate sentimentele dureroase au sursa intr-un mod incorect de a privi realitatea” (Buddha), deci putem sa aplicam aceste citate clasice si aceste vorbe intelepte si putem sa alegem sa renuntam la gandurile negative, pentru a deveni cu adevarat impliniti din toate punctele de vedere.