Pro sau contra alimentaţiei vegetariene?

Într-o eră a alimentelor foarte procesate și a "E"-urilor, tot mai multe persoane aleg să adopte o alimentaţie vegetariană, în principal prin eliminarea consumului de carne. Este, însă, acest regim ideal pentru sănătate sau ascunde și pericole? Unii consideră că un organism sănătos, în dezvoltare, trebuie să fie susţinut de o alimentaţie echilibrată și diversificată. Alţii sunt de părere că alimentaţia vegetariană nu împiedică cu nimic creșterea, ci, dimpotrivă, este benefică deoarece accelerează metabolismul. Alimentaţia vegetariană e foarte bogată în proteine vegetale și fibre, e săracă în grăsimi, fără colesterol și, de regulă, e naturală. O persoană care adoptă acest tip de alimentaţie poate mânca preparate din legume și fructe sau poate urma o dietă lacto-vegetariană, care conţine și produse lactate. Cei care includ în mesele lor și pește au o dietă numită pesco-vegetariană, iar persoanele care consumă și lapte și ouă urmează o dietă lacto-ovo-vegetariană. "Nu încurajez regimul vegetarian total" Nutriţionistul Gabriela Man consideră că o alimentaţie echilibrată și optimă pentru un organism sănătos trebuie să fie cât mai variată și nu foarte restrictivă.  "Aș spune, citându-l pe prof. Gheorghe Mencinicopschi, că: «omul nu e nici ierbivor și nici carnivor, ci e omnivor!». Cu alte cuvinte, o alimentaţie echilibrată conţine proteine atât de origine vegetală, cât și de origine animală. Mi se pare mai potrivită o alimentaţie echilibrată care să conţină preponderent ca sursă de proteină animală peștele și ouăle. Unul din marii nutriţioniști ai lumii, Patrick Holford scria referitor la acest aspect în «Cartea nutritiei optime» că: «faţă de regimul vegetarian total, regimul ovo-lacto-vegetarian reprezintă o alegere mai bună», ne-a declarat doamna dr. Man. Cât despre avantajele alimentaţiei vegetariene… "Mă abţin să enumăr avantaje, deoarece nu intenţionez să încurajez un astfel de regim alimentar. Un regim vegetarian total nu furnizează necesarul optim de aminoacizi esenţiali de care are nevoie organismul, pentru a fi în deplină stare de sănătate și pentru a funcţiona la maxim de randament", a mai adăugat medicul specialist. Cel mai bun: ovo-lacto-vegetarian În urma studiilor realizate la nivel mondial, nutriţioniștii s-au pus de acord în marea lor majoritate că cel mai benefic regim pe termen lung este cel ovo-lacto-vegetarian. Iată ce trebuie să includă acest tip de alimentaţie, pentru a păstra un echilibrul optim. Legumele și fructele, consumate ca atare ori sub formă de salate ori sucuri. Este bine ca aceste alimente să provină, pe cât posibil, din gospodării unde sunt riscuri mai mici de a consuma seminţe modificate genetic și chimicale. Leguminoasele (soia, fasole, linte, năut) trebuie să fie consumate de cel puţin 3-4 ori pe săptămână. Sunt foarte gustoase, săţioase și înlocuiesc foarte bine gustul de carne. Din ele, organismul își extrage majoritatea proteinelor. Oleaginoasele (nuci, alune, arahide, susan, seminţe de dovleac și de floarea-soarelui, măsline, uleiuri naturale, etc.) trebuie consumate zilnic, nepreparate termic, pentru a asigura organismului necesarul de grăsimi nesaturate. Lactatele și ouăle e bine să fie consumate de două, trei ori pe săptămână. Ouăle, laptele și brânzeturile naturale sunt bune și nu trebuie să lipsească din alimentaţie, mai ales în cazul persoanelor subponderale, al adolescenţilor sau al femeilor gravide. Fibrele alimentare (cereale integrale de grâu, orz, ovăz, secară etc. sau paste făinoase din făină integrală, pâine neagră, tărâţe) este bine să fie consumate o dată pe zi. Poţi obţine forma de vis Trecerea de la regimul cu carne la cel vegetarian reprezintă, în sine, o schimbare foarte dificilă. Totuși, după o perioadă de câteva luni sau, în unele cazuri, și un an, organismul ajunge să se obișnuiască cu noua alimentaţie și va avea tendinţa să recâștige kilogramele pierdute. Putem însă să ne menţinem greutatea și chiar să slăbim în plus, ţinând cont de două trucuri simple: mâncând la fiecare masă multe legume sau fructe nepreparate termic și consumând multe fibre alimentare. Mai mult, din studiile realizate de specialiștii în domeniu, un alt avantaj al celor care aleg să treacă de partea vegetarienilor este că vor fi feriţi într-o proporţie mult mai mare de cancerul de colon, de accidentele vasculare și de alte afecţiuni grave. Combate îmbătrânirea Marea majoritate a produselor vegetale proaspete stimulează procesele de regenerare. Alimente ca: grâul, secara integrală, fragii, măslinele, nucile, seminţele de floarea-soarelui, soia, năutul, ţelina, pătrunjelul, ceapa și usturoiul te feresc de numeroase boli care apar odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, mai multe cercetări recente au concluzionat că alimentaţia vegetariană reprezintă un foarte bun remediu de echilibrare emoţională. Persoanele depresive, anxioase sau cu probleme de comportament, cu tendinţă de agresivitate, ar trebui să renunţe la consumul de carne și să mănânce "alimente medicament", ca: cereale integrale, polen, miere de albine, seminţe de dovleac, frunze de salată și de lăptucă, lapte de capră, mere (cu coajă) sau nuci.

Autor: Libertatea Sursa: www.libertatea.ro  Duminica, 16 Decembrie 2012