Ne însănătoșim în 15 ani după ce am lăsat ţigara

Ne însănătoșim în 15 ani după ce am lăsat ţigara

Corpul începe să-și revină la nici 20 de minute după ultima ţigară. În primele 8 ore, sângele primește din nou cantitatea necesară de oxigen. Anual, 50% din fumătorii români se „lasă“. Alţii le iau însă locul. După ani de fumat, nu este organ din corp care să nu fi fost afectat de substanţele nocive din ţigară. Potrivit statisticilor, fumatul este un viciu care-și ucide jumătate din „adepţi". Nicotina, gudronul, monoxidul de carbon și celelalte aproape 4.000 de substanţe nocive din fumul de ţigară scad rezistenţa la efort a plămânilor, îngroașă arterele și slăbesc vederea. Partea bună însă: la nici 20 de minute după ultima ţigară, corpul începe să-și revină. Iar beneficiile renunţării la fumat se văd la orice vârstă, indiferent de vechimea viciului. Specialiștii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii estimează că un fumător care renunţă la viciu în jurul vârstei de 30 de ani câștigă 10 ani de viaţă. Cei care se lasă la vârsta de 40 de ani câștigă 9 ani. Schimbări în bine privind starea de sănătate se observă și în cazul celor care renunţă la ţigări chiar dacă au suferit deja un infarct. Astfel, renunţarea la ţigări scade riscul apariţiei unui nou atac de inimă cu până la 50%. După două zile, nicotina dispare din corp „După 48 de ore de la ultima ţigară, corpul nu mai conţine nicotină, iar gustul și mirosul se ameliorează", subliniază medicul pneumolog Magda Ciobanu, coordonator al Programului Naţional Stop Fumat. Lipsa nicotinei din organism explică și simptomele puternice de sevraj pe care le încearcă fostul fumător în această etapă. „Nicotina nu se găsește în mod natural în organism, dar, odată introdusă, ajunge la creier, unde se potrivește la neuroni precum cheia într-o broască. Pe măsură ce ne expunem la nicotină, crește numărul receptorilor din creier pentru nicotină. De aceea, când receptorii nu primesc nicotină, începem să simţim un disconfort: ne scade capacitatea de concentrare, simţim dureri de mușchi și de cap. Cu cât numărul receptorilor de nicotină este mai mare, cu atât disconfortul în primele zile după ce renunţăm la fumat este mai mare", explică și Cătălina Constantin, psihoterapeut specializat în dependenţa de tutun la Clinica Psymotion, din București. Iar numărul receptorilor variază în funcţie de particularităţile biologice ale fiecărui fumător, dar și de durata dependenţei. La 12 săptămâni, respiraţie mai ușoară În România, există aproape 7 milioane de fumători. Anual, peste jumătate din ei se lasă de fumat. Din păcate, alte câteva milioane de persoane se apucă de fumat. Alexandra Mălinici, din București, se numără printre cei 59% din fumători care s-au lăsat de ţigări în ultimul an. „După câteva săptămâni am observat că pot urca scările. Când fumam, aveam o tuse seacă, simţeam nevoia să-mi dreg vocea. Senzaţia asta a dispărut și ea", povestește Alexandra. Medicii spun că astfel de îmbunătăţiri sunt normale în primele săptămâni după renunţarea la viciu. „După 72 de ore de la ultima ţigară, respiraţia este mai ușoară, nivelul de energie este mai mare. După 2-12 săptămâni, circulaţia s-a îmbunătăţit în tot corpul. Foștilor fumători le este mai ușor să practice exerciţii fizice", explică medicul specialist pneumolog Ileana Andreescu, de la Policlinica Dorobanţi, din Capitală. După un an, fără risc specific de boli de inimă Organismul are o capacitate atât de mare de refacere, încât după un an de la ultima ţigară fumată, riscul de boli cardiovasculare este la fel de mic ca în cazul unui nefumător. Statisticile la nivel mondial arată faptul că fumatul este principala cauză a infarctului. Odată cu inhalarea fumului de ţigară, pulsul crește, vasele de sânge se contractă, iar inima lucrează mai mult și mai intens. Efectele fumatului la nivelul inimii se văd  în timp, după ani de zile, iar fumătorii au un risc de cinci ori mai mare de a face anevrisme ale arterei aorte. În plus, persoanele care fumează au un risc de moarte subită de cauză cardiacă de 2,3 ori mai mare decât cele care nu au acest viciu. la 5 ani, riscul de cancer bucal se înjumătăţește Unele efecte ale fumului de ţigară nu dispar nici după mulţi ani de la ultima ţigară. Deși scade la jumătate, riscul de cancer bucal, laringian sau esofagian încă există și la cinci ani după ce fumătorul a renunţat la viciu. Acest lucru este explicat prin agresivitatea cu care fumul de ţigară atacă zona gurii, fiind principala cauză în aproximativ 70% din cazurile de cancer oral. „Fumul de ţigară împiedică saliva să elimine germenii", explică doctorul Magda Ciobanu. 20 de ţigări pe zi, pragul periculos De-abia după 10 ani de la ultima ţigară fumată riscul de cancer bronhopulmonar scade cu 30-50% , estimează medicii. Acest tip de neoplasm produce mai multe decese decât orice alt tip de cancer, fiind cauzat în principal de dependenţa de tutun. Riscul de cancer pulmonar este direct proporţional cu numărul ţigărilor fumate zilnic, cu vârsta la care s-a început fumatul, cu tipul și cu lungimea ţigaretelor (cele fără filtru și cele mai lungi sunt mai periculoase, aducând în organism o cantitate mai mare de nicotină). „Comparativ cu nefumătorii, riscul de a muri ca urmare a unui cancer pulmonar este de 8 ori mai mare pentru cei care fumează între 1 și 14  ţigări pe zi și de 25 de ori mai mare pentru cei care fumează mai mult de 25 de ţigări pe zi", subliniază medicul Ileana Andreescu. Potrivit specialistului, este mai periculos să fumezi 20 de ţigări pe zi, timp de 40 de ani, decât 40 de ţigări pe zi, timp de 20 de ani. După 15 ani de la renunţarea la fumat, riscul de boli de inimă este comparabil cu cel al unei persoane nefumătoare. Copiii și adolescenţii, cei mai vulnerabili la viciu Din păcate, vârsta la care românii se apucă de fumat este din ce în ce mai mică. „Am întâlnit și copii dependenţi de ţigări. Am avut un caz, al unui băiat în clasa a doua, care voia să renunţe la ţigări și îi era frică să le spună părinţilor. Nu mai putea mânca dimineaţa", povestește psihologul Cătălina Constantin. Efectele fumului de ţigară (fie prin fumat pasiv, fie activ) sunt mult mai periculoase în cazul copiilor. Și, în majoritatea cazurilor, ireversibile. Substanţele din fumul de ţigară le afectează celor mici memoria și capacitatea de învăţare. „?igara conţine peste 4.000 de substanţe toxice, printre care: poloniu radioactiv, acetone, benzen. Unul dintre lucrurile care le afectează cel  mai mult creierul celor mici este monoxidul de carbon, care se leagă de hematiile din sânge, le blochează și împiedică oxigenul să ajungă la organe. Mai ales creierul are de suferit", apreciază psihologul. În plus, nicotina din fumul de ţigară împiedică glucoza să ajungă la organe. Creierul expus la fumul de ţigară, fiind mare consumator de glucoză și de oxigen, începe să funcţioneze în stare de avarie. „Copiii și adolescenţii sunt mai sensibili la efectele nicotinei și pot deveni dependenţi mai repede decât adulţii. Trei din patru adolescenţi fumători vor fi fumători adulţi. 90% din fumători au început să fumeze înainte de 25 de ani", subliniază și medicul Ileana Andreescu. "Trei din patru adolescenţi fumători își vor păstra obiceiul și la maturitate. 90% din fumători au început să fumeze înainte de 25 de ani.'' Ileana Andreescu medic specialist pneumolog Policlinica Dorobanţi Cum te poţi lăsa de fumat? Persoanelor care doresc să se lase de fumat și să primească asistenţă de specialitate, autorităţile le pun la dispoziţie numerele de telefon 08008STOPFUMAT (apelabil gratuit doar în reţeaua Romtelecom) și 021-33.56.920 (apelabil din orice reţea, cu tarif normal). Foștii fumătorii primesc tratament medicamentos gratuit. Ei trebuie să plătească însă consultaţiile, aceasta fiind o modalitate de motivare a pacienţilor să participe la tot programul de renunţare la tutun. Tratamentul durează între două și trei luni, pacientul fiind monitorizat din două în două săptămâni. „Majoritatea celor care solicită sprijin vin ca urmare a reușitei unei rude, unui prieten, unui coleg. Întotdeauna informaţiile oferite prin exemplul personal sunt mai convingătoare decât toate spusele medicilor, psihologilor etc. E greu doar până când vine primul fumător dintr-un grup", precizează Magda Ciobanu. Un obicei de care femeile scapă mai greu „Relaţia" femeilor cu ţigările este una mai problematică decât cea a bărbaţilor. În primul rând, femeilor le este mai greu să se lase de fumat decât bărbaţilor. Dacă persoanele de sex masculin se apucă de fumat mai mult de curiozitate și sub presiunea grupului, fumatul în rândul femeilor are și o latură emoţională. „În timp ce bărbaţii au o viaţă mai degrevată de activităţi, femeile au familie, serviciu, au grijă de bărbat, de copii... și atunci ele merg pe principiul: efect maxim cu efort minim. Cel mai rapid lucru care le produce plăcere este ţigara. Când fumează, femeia simte că-și alocă timp sieși", explică psihologul Cătălina Constantin. Light - mai ușor? Nu, mai riscant! Există studii care arată că femeile sunt expuse riscului de cancer pulmonar mai mult decât bărbaţii, motivul fiind preferinţa lor pentru ţigări light. „Persoanele care fumează ţigări light fac mai frecvent o formă de cancer pulmonar cu metastazare mai rapidă", subliniază pneumologul Magda Ciobanu. Femeile fumătoare au și riscul mai mare de a dezvolta boli pulmonare obstructiv cronice (BPOC). Deși răspund mai bine la tratament, femeile sunt mai susceptibile de a avea o formă mai severă de BPOC. În plus, fumătoarele cu astm bronșic riscă de două ori mai mult să moară din cauza acestei afecţiuni decât bărbaţii.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Sambata, 25 August 2012