De ce reţinem apă în ţesuturi

De ce reţinem apă în ţesuturi

14 iunie 2012, 11:59 |  Autor: Oana Antonescu | 3320 afişări

Problemele de circulaţie la nivelul picioarelor poate fi motivul pentru care se umflă gambele şi/sau tălpile

 

Acumularea excesivă de lichide în ţesuturi nu este cauzată doar de consumul de sare în cantitate mare, ci şi de boli grave, care pun în pericol viaţa. Află care sunt acestea.

Retenţia de lichide în ţesuturi apare atunci când există un dezechilibru între cantitatea de lichide ingerată şi cea eliminată. Ţesuturile se umflă atunci când lichidele nu sunt resorbite în sânge, aşa cum ar trebui. Retenţia poate fi localizată, de obicei la nivelul gambelor, tălpilor, mânilior şi feţei, sau generalizată - în ţesuturile de pe întreg corpul.

Mai multe motive în cazul femeilor

Majoritatea femeilor reţin lichide în ţesuturi înaintea menstruaţiei, unele dintre ele chiar cu două săptămâni înainte. Dacă ia contraceptive orale pe bază de estrogen, se vor confrunta de asemenea cu această problemă. Şi sarcina favorizează retenţia de apă în ţesuturi.

Căldura

În acest sezon, foarte multe persoane reţin apă în ţesuturi. Când temperaturile sunt ridicate, organismul elimină mai greu lichidele din ţesuturi, efortul de a menţine un echilibru al lor fiind mai mare decât în lunile mai friguroase.

Consumul excesiv de sare

Dacă în paralel consumăm şi alimente sărate, retenţia de apă va fi şi mai mare, căci srea în exces este un alt motiv pentru care ţesuturile capătă un aspect pufos. Cantitatea zilnică recomandată este de 5-6 grame, iar statisticile arată că europenii consumă între 8 şi 11 grame pe zi, adică aproape dublu faţă de cât ar trebui. Atunci când calculăm cantitatea de sare consumată, trebuie să luăm în calcul nu doar ceea ce adăugăm noi în preparate, ci şi sarea ascunsă din alimentele din comerţ. De exemplu, 100 de grame de salam pot avea până la 3 grame de sare, telemeaua depăşeşte această cantitate, iar 100 de grame de pâine poate avea 1 gram de sare.

Problemele circulatorii

Insuficienţa venoasă este o altă cauză a retenţiei. Aceasta apare atunci când valvele care există la nivelul venelor nu mai funcţionează corespunzător (circulaţia sângelui către inimă fiind îngreunată din acest motiv) sau când circulaţia sângelui este blocată de un cheag. În primul caz, pot să apară vene varicoase. Statul prelungit în picioare este un factor favorizant al insuficienţei venoase.

Citeşte şi:
De ce este bine să împarţi patul cu cineva

Nopţile nedormite ne schimbă obiceiurile alimentare

Bolile renale

Retenţia de apă în ţesuturi poate fi un simptom al insuficienţei renale acute sau cronice. Una dintre cele mai importante funcţii ale rinichilor este de a menţine constant volumul fluidelor din corp, iar o afecţiune severă precum insuficienţa renală face dificilă menţinerea acestei funcţii. Edemele sunt în acest caz albe, moi (păstrează amprenta degetului la apăsare) şi apar mai întâi la nivelul pleoapelor şi feţei, apoi se extind la tălpi, glezne, gambe, coapse abdomen şi mâini.

Insuficienţa cardiacă

Retenţia apei în ţesuturi poate să apară şi atunci când inima nu este capabilă să pompeze sângele eficient în corp. Din această cauză, sângele se acumulează şi provoacă o presiune în vene care duce la dilatarea lor şi la apariţia edemului.

Emfizemul şi ciroza

Alte două probleme serioase de sănătate care duc la acumularea de lichide în ţesuturi sunt bolile cronice de plămâni, mai ales emfizemul sever (care suprasolicită inima şi îngreunează circulaţia sângelui ), şi bolile hepatice - în special ciroza.

Hipotiroidia

Deficitul de hormoni tiroidieni care definesc boala numită hipotiroidie poate să ducă la acumularea excesivă a unor substanţe numite mucopolizaharide hidrofile în stratul mijlociu al pielii, numit derm. Ele au rolul de a menţine apa în piele, pentru a asigura hidratarea optimă a acesteia. O persoană care suferă de hipotiroidie poate acumula până la 5 kilograme în plus.

Tratamentele, o altă cauză

Există şi câteva medicamente care pot să favorizeze retenţia de apă în ţesuturi. Au acest efect secundar tratamentele antihipertensive (blocante ale canalelor de calciu) şi corticosteroizii (folosiţi ca tratament al unor boli autoimune, alergiilor, unor forme de cancer etc.)

sursa; adevarul.ro