Cum ne protejăm în zilele caniculare

Cum ne protejăm în zilele caniculare

Crampele musculare, edemul, epuizarea termică ori, mai grav, șocul termic și chiar decesul pot fi consecinţe ale expunerii la soare timp îndelungat, cu atât mai mult dacă există vulnerabilităţi organice . Căldura sufocantă reprezintă un factor important de stres chiar și pentru organismul sănătos, atenţionează specialiștii americani de la Centrul de Control și Prevenire al Bolilor (CDC). Iar în lipsa unor măsuri de protecţie, starea de sănătate poate fi pusă în pericol. De exemplu, șocul termic (denumit știinţific heatstroke) ori insolaţia pot crește riscul de deces. „Corpul este prevăzut cu un sistem de autoreglare termică (reprezentat de hipotalamus) care menţine temperatura internă (37 grade Celsius) în parametri normali. Atunci când ne expunem timp îndelungat la temperaturi mari, organismul încearcă să se adapteze pentru a elimina căldura în exces. Mai exact, la nivel periferic are loc o vasodilataţie suplimentară. Implicit, la suprafaţa pielii, se formează o pătură umedă care, prin vaporizare, favorizează pierderea de căldură din corp", explică medicul Bogdan Opriţa, coordonator SMURD București și purtător de cuvânt la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală. Deshidratarea, extrem de periculoasă Din păcate, mecanismul de răcire al corpului devine vulnerabil atunci când nu ne hidratăm corespunzător sau când în mediul ambient umiditatea este mare ori aerul din atmosferă este uscat. Pe fondul acestei vulnerabilităţi, temperatura corpului crește necontrolat și, inevitabil, sunt favorizate diferite tulburări. În cazul persoanelor tinere și îndeosebi al femeilor, lipsa unei hidratări corespunzătoare dezechilibrează balanţa apă/săruri minerale din organism și, în prima fază, poate favoriza apariţia edemului (retenţie de apă la nivelul picioarelor). Iar dacă persoana în cauză mai are și o vulnerabilitate circulatorie, acest risc este și mai mare. O astfel de stare se manifestă prin senzaţia de picioare grele și prin stare generală de rău. De asemenea, statul prelungit la soare este asociat cu apariţia crampelor musculare (așa-numiţii cârcei) la nivelul abdomenului și al picioarelor. Cârceii se formează tot pe fondul diminuării nivelului de electroliţi din corp, care se pierd prin transpiraţie. Deși nu pun sănătatea în pericol, cârceii sunt extrem de dureroși și pot perturba activitatea cotidiană. Liviu N. (35 de ani), din Sibiu, avea cârcei frecvent, însă de când a început să se hidrateze corespunzător (aproape cinci litri de apă pe zi), frecvenţa lor s-a mai micșorat. „Muncesc în construcţii și nu reușesc zilnic să beau atâta apă cât ar trebui. Iar în ciuda căldurii sufocante, nu prea îmi este sete. Prima dată, mi-a apărut un cârcel la nivelul burţii, dar am crezut că am mâncat ceva ce nu mi-a priit. Când am văzut că îmi apar destul de des, m-am dus la medic", povestește Liviu. Durerea de cap, semn de extenuare termică Tot din cauza statului prelungit la soare și în lipsa unor măsuri de protecţie, temperatura corpului poate ajunge și la 39 , chiar la 40 de grade Celsius, ceea ce este grav, afirmă medicii. Într-o astfel de stare, pe piele apar broboane de transpiraţie, în ciuda faptului că epiderma este rece și palidă. Totodată, apar dureri de cap, ameţeli și o stare generală de rău. Cu alte cuvinte, atunci când corpul are o temperatură cu mult peste cea normală apare o stare accentuată de moleșeală și de slăbiciune. Persoanele care experimentează o astfel de stare ar trebui să se ferească imediat din bătaia soarelui și, de preferat, să se adăpostească într-un loc bine ventilat și să bea apă cu puţină sare. Ideală ar fi consumarea unei băuturi izotonice special concepută pentru sportivi, cu rol de refacere a balanţei electroliţilor din corp. „Persoanelor care merg mult pe jos, celor care se simt rău de la căldură, precum și celor care lucrează la temperaturi foarte ridicate le recomand ca, la intervale regulate de timp, să stea 15-20 de minute într-un spaţiu climatizat, pentru a-și regla temperatura corpului", mai spune medicul Bogdan Opriţa. Lucrul în soare poate duce la șoc termic Dacă temperatura corpului nu este adusă în cel mai scurt timp la valoarea optimă, persoana în cauză poate suferi un șoc termic, o tulburare extrem de gravă care crește riscul de deces. La risc se află îndeosebi persoanele care muncesc în bătaia soarelui fără să-și acopere capul și fără să se hidrateze suficient, precum și cele care fac sport în aer liber la orele amiezii (n.r. - la risc sunt persoanele care aleargă între orele 11 și 17).  „În prima fază, apare o stare de greaţă și senzaţia de vomă. Există însă un risc mare ca omul respectiv să-și pierdă cunoștinţa. Însă, dacă totuși este conștient, trebuie așezat pe o parte și se va suna rapid la 112. Numai medicii pot interveni în astfel de cazuri", mai spune medicul Bogdan Opriţa. Cum și cu ce ne hidratăm corect Pentru a fi hidratate, persoanele sedentare ar trebui să consume, în medie, doi-trei litri de lichide pe zi, recomandă specialiștii americani de la Clinica Mayo. „În cazul celor care prestează o activitatea fizică grea însă, cantitatea de lichide se poate ridica și până la șase litri", mai spune medicul Opriţa. Atenţie însă, apa nu trebuie băută rece, deoarece efectul este de stimulare a transpiraţiei și deci de deshidratare. Mai este bine de știut că apa plată nu reface nivelul de electroliţi eliminaţi odată cu transpiraţia. Așadar, este bine ca printre lichidele cu care ne hidratăm să se regăsească și apa minerală, care abundă în minerale esenţiale, precum sodiu, calciu, magneziu și fier. De asemenea, efect hidratant și răcoritor au și o serie de băuturi, precum limonada, ceaiul verde, socata și braga. În ceea ce privește băuturile alcoolice, ele se vor evita, pe cât posibil, deoarece alcoolul deshidratează suplimentar. Excepţie va face numai berea, însă și aceasta se va consuma cu moderaţie. De asemenea, se vor evita băuturile pe bază de cofeină, deoarece sunt diuretice și, implicit, favorizează deshidratarea. Femeile, cele mai predispuse la leșin Deoarece femeile de  până în 40 de ani au o tensiune la limita normală, ba chiar multe dintre ele sunt hipotensive (tensiune mică), riscul de suferi o scădere bruscă de tensiune atunci când se expun la soare timp îndelungat este mare. „Din cauza scăderii bruște a tensiunii, inima este suprasolicitată și se produce leșinul", explică prof. dr. Mircea Cinteză, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din București. Iuliana Ilie (20 de ani), din Iași, a leșinat chiar pe treptele facultăţii. „Am simţit dintr-o dată că mi se înmoaie picioarele. O colegă a fost pe fază și m-a ţinut ca să nu mă lovesc la cap. Mi-am pierdut cunoștinţa doar câteva secunde", își aduce aminte Iuliana acel moment. Ea a fost diagnosticată în urmă cu doi ani cu hipertensiune oscilantă și spune că e prima dată când leșină. "Atunci când ne expunem timp îndelungat la temperaturi mari, organismul încearcă să se adapteze pentru a elimina căldura în exces. La suprafaţa pielii se formează o pătură umedă care favorizează pierderea de căldură din corp.'' dr. Bogdan Opriţa coordonator  SMURD București Mâncare ușoară și haine din in În zilele toride de vară, medicii ne recomandă să adoptăm o dietă de tip mediteranean. Cu alte cuvinte, alimentaţia zilnică se va compune din cât mai multe fructe și legume. Pe lângă efectul hidratant, apa obţinută din legume și din fructe se elimină mai greu din corp, susţin specialiștii americani. Se mai pot consuma supe călduţe care hidratează și reglează transpiraţia. În schimb, se vor evita carnea în exces și mâncărurile grase, deoarece organismul depune un efort suplimentar pentru a le digera, iar acest lucru duce la creșterea temperaturii interne a corpului. „Pentru a-i permite corpului să transpire, trebuie să evităm hainele care înmagazinează căldura, precum cele supraelastice. Ideală este îmbrăcămintea deschisă la culoare, confecţionată din in. De asemenea, capul se va acoperi de fiecare dată când ieșiţi prin soare. Nu trebuie uitată nici crema de protecţie solară", explică medicul de familie Călin Ciubotaru din București. Categoriile cele mai vulnerabile: copiii, bătrânii și bolnavii cronic Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul de răcire nu mai funcţionează la fel de bine ca în tinereţe și, prin urmare, rezistenţa la temperaturile ridicate este mult diminuată. De aceea, vârstnicii nu ar trebui să iasă din casă la orele amiezii (de preferat, între orele 11 și 18), cu atât mai mult cu cât ei nici nu mai resimt la fel de intens senzaţia de sete. La fel de vulnerabili sunt și copiii, al căror metabolism este diferit de cel al adulţilor. Tot în categoria celor vulnerabile la căldură intră și persoanele diagnosticate cu afecţiuni neurologice, precum maladiile Alzheimer și Parkinson. Inima obosită pune viaţa în pericol Atunci când organismul este bolnav, procesul de eliminare a căldurii nu se mai realizează la parametri optimi. Prin urmare, inima trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a pompa sânge spre zonele periferice. În cazul cardiacilor, și îndeosebi al celor cu insuficienţă cardiacă, un astfel de efort poate fi fatal. De aceea, este vital pentru cardiaci să se protejeze de efectele nocive ale căldurii. De asemenea, căldura este un chin și pentru cei cu afecţiuni respiratorii. Prof. dr. Florin Mihălţan, președintele Societăţii Române de Pneumologie, afirmă că pentru persoanele diagnosticate cu bronșită, cu astm ori cu emfizem pulmonary, inhalarea aerului cald are efect constrictiv asupra căilor respiratorii, crescând riscul de sufocare. Diabeticii riscă hipoglicemie Deoarece insulina se absoarbe mai repede la temperaturi mari, diabeticii ar trebui să se hidrateze foarte bine. În caz contrar, crește riscul unei hipoglicemii. Medicii le recomandă diabeticilor să aibă la ei ori de câte ori ies din casă la ore mai puţin indicate lichide dulci (ceaiuri îndulcite cu miere, sucuri) sau fructe dulci, precum banane, kiwi, caise și piersici. În ceea ce privește persoanele obeze, celulele adipoase au efect izolator și, prin urmare, corpul elimină cu dificultate căldura.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Sambata, 30 Iunie 2012