5 factori care favorizează apariţia depresiei
2 martie 2012, 21:00 |
Autor: |
Instalarea tristeţii patologice
ţine de sensibilitatea psihică a fiecăruia. Însă, bazându-te pe
principiul că ceea ce nu te omoară te face mai puternic, adoptă o
atitudine de supravieţuitor.
Cauzele depresiei sunt numeroase, iar predispoziţia
genetică joacă un rol important în apariţia acestei afecţiuni. Studiile
arată că în familiile în care depresia este frecventă, riscul de a face
această tulburare afectivă este mai mare. Dar, în egală măsură,
factorii de mediu şi cei de stil de viaţă pot declanşa stări depresive.
„Afecţiunea apare pe fondul unei vulnerabilităţi individuale, biologice, în care pot fi incluse elemente genetice şi alte elemente din viaţa individului: educaţia, modelele avute în prima copilărie, felul în care s-au construit şi s-au desfăşurat relaţiile", explică medicul primar psihiatru Radu Teodorescu, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Comunitară din Bucureşti.
Depresia se manifestă prin tristeţe persistentă, anxietate, sentiment de inutilitate şi de pesimism, neputinţă, pierderea interesului pentru orice tip de activităţi, diminuarea libidoului, lipsă de energie şi oboseală, capacitate redusă de concentrare şi dificultate în a lua decizii, probleme de somn, modificări ale apetitului şi greutăţii, gânduri suicidare, iritabilitate şi probleme de sănătate fizică.
1. Persistenţa stărilor conflictuale
O ceartă îţi strică întotdeauna cheful, dar poate fi tolerabilă. Însă, când ai parte de nenumărate certuri, viaţa ta poate deveni greu de suportat. O sursă permanentă de frustrare şi de tensiune, conflictele interpersonale sunt o cauză frecventă de declanşare a depresiei. Acest lucru se explică prin faptul că multe persoane acordă, în mod firesc, o importanţă foarte mare familiei şi prietenilor, iar conflictele cu aceştia sunt în măsură să-i dezechilibreze.
Certurile frecvente şi lipsa de empatie şi de susţinere din partea celor cu care persoana intră frecvent în contact pot să determine secvenţe depresive.
„Afecţiunea apare pe fondul unei vulnerabilităţi individuale, biologice, în care pot fi incluse elemente genetice şi alte elemente din viaţa individului: educaţia, modelele avute în prima copilărie, felul în care s-au construit şi s-au desfăşurat relaţiile", explică medicul primar psihiatru Radu Teodorescu, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Comunitară din Bucureşti.
Depresia se manifestă prin tristeţe persistentă, anxietate, sentiment de inutilitate şi de pesimism, neputinţă, pierderea interesului pentru orice tip de activităţi, diminuarea libidoului, lipsă de energie şi oboseală, capacitate redusă de concentrare şi dificultate în a lua decizii, probleme de somn, modificări ale apetitului şi greutăţii, gânduri suicidare, iritabilitate şi probleme de sănătate fizică.
1. Persistenţa stărilor conflictuale
O ceartă îţi strică întotdeauna cheful, dar poate fi tolerabilă. Însă, când ai parte de nenumărate certuri, viaţa ta poate deveni greu de suportat. O sursă permanentă de frustrare şi de tensiune, conflictele interpersonale sunt o cauză frecventă de declanşare a depresiei. Acest lucru se explică prin faptul că multe persoane acordă, în mod firesc, o importanţă foarte mare familiei şi prietenilor, iar conflictele cu aceştia sunt în măsură să-i dezechilibreze.
Certurile frecvente şi lipsa de empatie şi de susţinere din partea celor cu care persoana intră frecvent în contact pot să determine secvenţe depresive.
Acest lucru este generat, pe de o parte, de faptul că multe
persoane nu găsesc o modalitate de a contrabalansa sentimentul de
pierdere pe care îl produce o relaţie tensionată sau întreruperea
oricărei relaţii cu persoanele dragi. Pe de altă parte, depresia este
cauzată de sentimentul de neputinţă care apare când persoana nu
întreţine conflictele, ci ceilalţi. Din acest motiv, specialiştii
recomandă rezolvarea situaţiilor conflictuale când acestea sunt în
stadiul incipient, pentru a evita evoluţia lucrurilor până într-un punct
fără întoarcere.
2. Micşorarea zilei şi schimbările sezoniere
Toamna şi iarna ne simţim, cu toţii, mai lipsiţi de energie şi de entuziasm. Dar unele persoane pot suferi de tulburări depresive episodice, care dispar de la sine primăvara şi vara. Aceste tulburări apar pe fondul sintezei deficitare de serotonină, un neurotransmiţător care se secretă în strânsă interdependenţă cu expunerea la lumina naturală. Această substanţă este responsabilă pentru starea de bine şi de optimism. „Starea de oboseală şi de somnolenţă, care ar putea fi greşit atribuite programului prelungit de lucru şi stresului, pot fi, de fapt, simptome ale debutului unei tulburări depresive", atrage atenţia Alexandru Paziuc, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc.
Schimbarea anotimpului şi mărirea zilei aduce cu sine şi ieşirea acestor persoane din depresie. Specialiştii le recomandă celor cu predispoziţie la tulburări depresive sezoniere să facă şedinţe de luminoterapie, adică să-şi ajute organismul să sintetizeze serotonină prin expunerea la ultraviolete, în cabinetele medicale specifice.
3. Gândirea negativă
Toţi ne facem gânduri negre în anumite momente, însă persoanele foarte pretenţioase şi critice cu sine, dar şi cu ceilalţi sunt nemulţumite de activităţile lor zilnice şi, în general, de felul în care li se desfăşoară viaţa. Acest fel negativ de a percepe realitatea se extinde asupra tuturor aspectelor vieţii, de la relaţiile interpersonale până la evoluţia profesională. Aşa ajung să fie profund nemulţumite şi pot avea căderi depresive. Astfel de situaţii pot fi prevenite prin terapie cognitivă, metodă prin care se poate corecta gândirea pesimistă.
4. Tristeţea maternală
Apariţia unui copil ar trebui să fie un motiv de bucurie, dar schimbările hormonale care succed naşterea pot avea efecte devastatoare asupra psihicului unor femei. Iar studiile arată că depresia postnatală afectează între 10 şi 20% din femeile care nasc.
Ea apare pe fondul dezechilibrelor hormonale şi poate evolua către depresie cronică dacă nu este corectată prin tratament. Acest tip de depresie se manifestă prin senzaţia de inutilitate, prin respingerea copilului sau prin neglijarea lui, ajungându-se inclusiv la psihoze şi la gânduri suicidare. Medicii recomandă în aceste cazuri terapie comportamentală şi medicaţie specifică.
5. Dependenţa de substanţe interzise
Consumul de alcool, precum şi dependenţa de orice altă substanţă determină, în timp, apariţia depresiei. Se ajunge în acest punct fiindcă organismul persoanelor dependente îşi consumă resursele şi, similar cazului persoanelor subnutrite, apare incapacitatea organismului de a sintetiza neurotransmiţători precum serotonina şi hormoni precum endorfinele, substanţe responsabile pentru starea noastră de bine.
Mai mult, în cazul dependenţelor severe, depresia poate fi şi un simptom de sevraj dacă este întreruptă administrarea substanţei care a creat dependenţa. Soluţia o reprezintă atât tratarea dependenţei, cât şi terapia psihologică prin care persoana este învăţată să gestioneze stresul şi conflictele.
Recomandări editoriale
Ieşirea din depresie. Medicamente sau psihoterapie?Depresia este de multe ori considerată o ruşine sau o dovadă de slăbiciune. Pentru cei care vor să înţeleagă mai bine ce este depresia sau care vor să-şi ajute apropiaţii aflaţi în suferinţă, volumul „Ieşirea din depresie. Medicamente sau psihoterapie?", semnat de dr. Dominique Barbier, aduce o serie de informaţii noi. Preţ: 29 de lei
Forţa gândirii pozitive. Cu ajutorul gândirii pozitive, dificultăţile zilnice pot fi combătute mult mai uşor. „Forţa gândirii pozitive" este un ghid practic care vă încurajează la acţiune în scopul autoperfecţionării. „Am scris propunându-mi un singur obiectiv: să îmi ajut cititorii să trăiască o viaţă fericită, plină de satisfacţii şi de împliniri", declară autorul cărţii, Norman Vincent Peale. Preţ: 25 de lei
sursa; adevarul.ro
2. Micşorarea zilei şi schimbările sezoniere
Toamna şi iarna ne simţim, cu toţii, mai lipsiţi de energie şi de entuziasm. Dar unele persoane pot suferi de tulburări depresive episodice, care dispar de la sine primăvara şi vara. Aceste tulburări apar pe fondul sintezei deficitare de serotonină, un neurotransmiţător care se secretă în strânsă interdependenţă cu expunerea la lumina naturală. Această substanţă este responsabilă pentru starea de bine şi de optimism. „Starea de oboseală şi de somnolenţă, care ar putea fi greşit atribuite programului prelungit de lucru şi stresului, pot fi, de fapt, simptome ale debutului unei tulburări depresive", atrage atenţia Alexandru Paziuc, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc.
Schimbarea anotimpului şi mărirea zilei aduce cu sine şi ieşirea acestor persoane din depresie. Specialiştii le recomandă celor cu predispoziţie la tulburări depresive sezoniere să facă şedinţe de luminoterapie, adică să-şi ajute organismul să sintetizeze serotonină prin expunerea la ultraviolete, în cabinetele medicale specifice.
3. Gândirea negativă
Toţi ne facem gânduri negre în anumite momente, însă persoanele foarte pretenţioase şi critice cu sine, dar şi cu ceilalţi sunt nemulţumite de activităţile lor zilnice şi, în general, de felul în care li se desfăşoară viaţa. Acest fel negativ de a percepe realitatea se extinde asupra tuturor aspectelor vieţii, de la relaţiile interpersonale până la evoluţia profesională. Aşa ajung să fie profund nemulţumite şi pot avea căderi depresive. Astfel de situaţii pot fi prevenite prin terapie cognitivă, metodă prin care se poate corecta gândirea pesimistă.
4. Tristeţea maternală
Apariţia unui copil ar trebui să fie un motiv de bucurie, dar schimbările hormonale care succed naşterea pot avea efecte devastatoare asupra psihicului unor femei. Iar studiile arată că depresia postnatală afectează între 10 şi 20% din femeile care nasc.
Ea apare pe fondul dezechilibrelor hormonale şi poate evolua către depresie cronică dacă nu este corectată prin tratament. Acest tip de depresie se manifestă prin senzaţia de inutilitate, prin respingerea copilului sau prin neglijarea lui, ajungându-se inclusiv la psihoze şi la gânduri suicidare. Medicii recomandă în aceste cazuri terapie comportamentală şi medicaţie specifică.
5. Dependenţa de substanţe interzise
Consumul de alcool, precum şi dependenţa de orice altă substanţă determină, în timp, apariţia depresiei. Se ajunge în acest punct fiindcă organismul persoanelor dependente îşi consumă resursele şi, similar cazului persoanelor subnutrite, apare incapacitatea organismului de a sintetiza neurotransmiţători precum serotonina şi hormoni precum endorfinele, substanţe responsabile pentru starea noastră de bine.
Mai mult, în cazul dependenţelor severe, depresia poate fi şi un simptom de sevraj dacă este întreruptă administrarea substanţei care a creat dependenţa. Soluţia o reprezintă atât tratarea dependenţei, cât şi terapia psihologică prin care persoana este învăţată să gestioneze stresul şi conflictele.
Recomandări editoriale
Ieşirea din depresie. Medicamente sau psihoterapie?Depresia este de multe ori considerată o ruşine sau o dovadă de slăbiciune. Pentru cei care vor să înţeleagă mai bine ce este depresia sau care vor să-şi ajute apropiaţii aflaţi în suferinţă, volumul „Ieşirea din depresie. Medicamente sau psihoterapie?", semnat de dr. Dominique Barbier, aduce o serie de informaţii noi. Preţ: 29 de lei
Forţa gândirii pozitive. Cu ajutorul gândirii pozitive, dificultăţile zilnice pot fi combătute mult mai uşor. „Forţa gândirii pozitive" este un ghid practic care vă încurajează la acţiune în scopul autoperfecţionării. „Am scris propunându-mi un singur obiectiv: să îmi ajut cititorii să trăiască o viaţă fericită, plină de satisfacţii şi de împliniri", declară autorul cărţii, Norman Vincent Peale. Preţ: 25 de lei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu