Bacteriile cu care trăim zi de zi

Bacteriile cu care trăim zi de zi

Oamenii de știinţă spun că fiecare individ este asemenea unei planete care găzduiește trilioane de bacterii, mai multe chiar decât propriile celule. În mod normal, interacţiunea dintre corpul uman și bacteriile care îl populează este benefică pentru ambele părţi. Există însă și situaţii în care microbii se înmulţesc necontrolat și ne creează probleme. Cele aproximativ 100 de trilioane de bacterii care trăiesc în și pe corpul uman au „preferinţe" pentru anumite zone ale organismului, asociate de unii specialiști cu niște cartiere rezidenţiale. De exemplu, Propionibacterium acnes, inofensivă în majoritatea cazurilor, dar responsabilă de apariţia acneei în unele situaţii, preferă zonele uleioase ale corpului, cum sunt fruntea, zonele cu păr și partea externă a nasului. Iar stafilococilor le plac mai mult ariile corporale mai întunecoase, cum sunt cele din partea inferioară a corpului, la „periferie". Pentru a ne face o idee despre numărul speciilor de bacterii pe centimetru pătrat de corp, iată un exemplu: un studiu american a scos la iveală că doar în buric se găsesc 1.400 de tulpini de bacterii distincte. Mai mult, în cadrul acestei cercetări, oamenii de știinţă de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord au descoperit chiar și tulpini nemaiîntâlnite până atunci, 662 la număr. Proiectul Microbiomului Uman Din punctul de vedere al populaţiei de bacterii, niciun individ nu este identic cu un altul. Există însă asemănări între flora din anumite zone corporale. Astfel, se pare că porţiunile de corp populate de aproape aceleași bacterii, indiferent de persoană, sunt nasul, nările și spatele. Iar zonele care diferă cel mai mult de la o persoană la alta în ceea ce privește flora bacteriană sunt spaţiul dintre degetele de la mâini și de la picioare, axilele și buricul. Toate aceste descoperiri au fost făcute de oamenii de știinţă din cadrul Institutului Naţional de Sănătate din Statele Unite ale Americii. Ei au realizat o cercetare numită Proiectul Microbiomului Uman, în cadrul căreia au analizat genoamele ale 178 de microbi care sălășluiesc în sau pe un organism uman sănătos. Proiectul nu s-a încheiat încă și el are ca scop final realizarea unei așa-zise „hărţi de diagnostic". Mai exact, cu ajutorul bazei de date oferite de Proiectul Microbiomului Uman, medicii vor putea asocia prezenţa sau lipsa unor microorganisme din corpul uman cu starea de sănătate sau de boală. Cele mai multe dintre bacteriile ce rezidă în și pe corpul omenesc sunt inofensive. De fapt, între majoritatea dintre ele și organismul uman există o relaţie pe care specialiștii o numesc comensualism. Adică mare parte dintre bacterii trăiesc „pe spinarea" noastră, deci noi le oferim un mediu propice dezvoltării, fără însă ca acest lucru să ne aducă nici beneficii directe, nici prejudicii. Totuși, cercetătorii spun că există și părţi bune, dar indirecte, ale acestei relaţii, viaţa pe Pământ nefiind posibilă fără bacterii, care au un rol esenţial în descompunerea reziduurilor și organismelor moarte. De altfel, ele sunt cele care asigură reîntoarcerea în atmosferă a carbonului, a azotului și a oxigenului. Pe baza culturilor microbiene analizate în laborator se prescriu antibiotice Există și situaţii în care relaţia dintre corpul uman și unele tipuri de bacterii este una de beneficii mutuale. Astfel, de exemplu, o parte dintre microorganismele care „locuiesc" în gură, în nas, în gât și în intestine primesc nutrienţi și un mediu propice pentru dezvoltare în schimbul unor reale beneficii în ceea ce privește păstrarea stării de sănătate a organismului. Aici este vorba mai ales despre bariera de protecţie împotriva agenţilor patogeni pe care o formează bacteriile „bune" de pe tractul respirator și din intestine. Desigur, sunt cazuri, deloc puţine, de bacterii „neprietenoase", care parazitează corpul uman. Prin urmare, ele invadează organismul, trecând de bariera creată de sistemul imunitar, și hrănindu-se cu resursele gazdei. Substanţele pe care ele le produc în schimb, numite endotoxine și exotoxine, sunt otrăvitoare pentru organism și sunt responsabile pentru simptomele care apar în cazul unei infecţii. Înmulţirea lor necontrolată poate fi «simţită» Chiar dacă nu avem cum să simţim, de exemplu, gustul bacteriilor, există situaţii în care ne putem da seama de existenţa lor în număr mare „gustând" ceea ce produc bacteriile. Este cazul laptelui „stricat", care capătă gustul acru din cauza înmulţirii necontrolate a bacteriei Lactobacillus. În aceeași ordine de idei, gustul „sălciu" pe care îl simţim în gură dimineaţa este produs, în cea mai mare parte, de bacteriile din gură și de pe tractul respirator și digestiv. Și atunci când suntem răciţi și bacteriile se înmulţesc la nivelul gâtului, de exemplu, ne este influenţat gustul. De asemenea, este posibil și să simţi proliferarea excesivă a bacteriilor, finalizată cu o infecţie, prin simptomele cauzate de toxinele pe care le produc, dar și prin palparea ganglionilor care se inflamează într-o astfel de situaţie. Ar putea preveni astmul Oamenii de știinţă au descoperit că o parte dintre bacterii ar preveni astmul, mai ales în cazul copiilor. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München, Germania, copiii care cresc la ţară și care-și petrec mult timp în aer liber au un risc mai redus de a face astm decât cei de la oraș, crescuţi într-un mediu cu igienă strictă. În cadrul studiului, specialiștii au descoperit că micuţii de la ţară au o varietate de microorganisme în plus faţă de cei de la oraș. Iar o mare parte dintre acestea oferă protecţie antiastmatică. „Printre ele se numără un anumit tip de stafilococi, Staphylococcus sciuri, dar și o ciupercă din clasa Eurotium", a explicat medicul Markus Ege, coordonatorul studiului. Top 3 cele mai importante bacterii 1. Staphylococcus epidermidis Pe fiecare centimetru pătrat de piele se găsesc între 10.000 și 100.000 de astfel de bacterii, au arătat studiile. S. epidermidis este esenţial pentru sănătatea ţesutului cutanat, oferind o primă linie de apărare contra agenţilor patogeni. Totodată, această bacterie asigură pielii nivelul optim de sebum, pentru a o menţine catifelată. Alte bacterii „bune" de pe piele sunt propionibacteriile, micrococii și bacteriile corineforme. 2. Bifidobacteriile Acestea, dar și alte bacterii din intestine au un rol esenţial în procesul de digestie, de asimilare a unor substanţe nutritive din hrană și sunt surse de enzime care lipsesc organismului uman. De exemplu, în aparatul digestiv uman nu se găsesc în mod natural anumite enzime necesare pentru metabolizarea carbohidraţilor, iar bacteriile intestinale le produc și, deci, ne ajută să digerăm fibrele alimentare, unele zaharuri, chiar și lactoza (proteina din lapte). 3. Bacilii Döderlein Aceste bacterii fac parte din flora vaginală normală. Ba chiar se poate spune că acești bacili asigură starea de sănătate intimă a femeilor. Ei, împreună cu alte bacterii „bune" din această zonă, sunt responsabili de pH-ul vaginal acid (< 4,5), care previne infecţiile genitale. Știai că... ... bacteria care ne îmbolnăvește de sifilis a fost adusă pe continentul european de echipajul lui Cristofor Columb? Analizele osemintelor datând din 1495 au arătat că un membru al acestui echipaj a contractat în Antile și a adus în Europa bacteria din care s-a dezvoltat mai târziu Treponema pallidum. ... oamenii de știinţă au descoperit că unele bacterii își pot combina ADN-ul cu material genetic uman? O echipă de cercetători de la Universitatea de Nord-Vest din Chicago a arătat că Neisseria gonorrhoeae, bacteria responsabilă de gonoree, a căpătat ADN uman. Potrivit specialiștilor, acest lucru face ca microorganismul să se adapteze cu ușurinţă la condiţiile de mediu din corpul uman și să treacă aproape neobservat de sistemul imunitar. Specialistul nostru Conf. dr. Irina Codiţă șef Laborator Infecţii Nosocomiale și Rezistenţă la Antimicrobiene Institutul „I. Cantacuzino" Celulele proprii fiecărui individ trăiesc într-o relaţie permanentă cu celulele bacteriene care populează în mod normal organismul uman, așa-numita „floră normală". Ea constituie ceea ce, în ultimii ani, este recunoscut sub denumirea de „microbiom". Flora normală joacă un rol antiinfecţios important la nivelul tegumentelor și mucoaselor, prin realizarea unui strat de protecţie microbian, la care se adaugă efectul inhibitor faţă de microorganismele patogene, reprezentat de produșii de metabolism ai florei normale. Ea participă și la realizarea altor procese benefice organismului-gazdă, cum sunt: stimularea răspunsului imun antiinfecţios, metabolizarea unor substanţe nutritive, furnizarea unor elemente necesare gazdei, cum sunt vitaminele etc. Dependenţă Înaintea existenţei omului, bacteriile au putut supravieţui fără el, însă omul nu ar putea trăi fără bacterii. Cum ne influenţează flora digestivă Dezechilibrele bacteriilor intestinale duc la tulburări digestive În interiorul tubului digestiv, cu precădere în intestine, „locuiesc" cel puţin 500 de specii de bacterii. Potrivit specialiștilor, ele cântăresc, în total, 1,5 kilograme. Fără aceste bacterii, digestia alimentelor nu ar fi posibilă, iar noi am fi mai predispuși la infecţii grave, fiindcă ele au și rol de protecţie a sănătăţii. Acest număr mare de microorganisme digestive nu există la toate vârstele. De fapt, tubul digestiv al fătului este steril, dar la naștere, la contactul cu noul mediu de viaţă se populează cu bifidobacterii, care au un rol esenţial în sistemul imunitar. O dată cu înaintarea în vârstă, o parte dintre bifidobacterii dispar, dar sunt înlocuite cu alte bacterii digestive benefice. Ce beneficii aduc probioticele Printre cele mai benefice bacterii intestinale se numără mai multe tipuri de lactobacili, de bifidobacterii, dar și Streptococcus thermophilus. Extrem de importante sunt și așa-zisele bacterii „butirice", care produc acid butiric (Clostridium), și cele „propionice" (Propionibacterium), ce aduc în corp acid propionic. Acești acizi sunt cunoscuţi ca „hrană a colonului". Principalele beneficii cunoscute ale probioticelor, cum au fost denumite aceste bacterii „prietenoase", sunt: - participă la sinteza unor vitamine esenţiale, dintre care cele mai importante sunt cele din complexul B și vitamina K; - 85% din ele alcătuiesc flora de fermentaţie, care ajută la digestie, iar 15% - flora de putrefacţie, care favorizează descompunerea reziduurilor și eliminarea lor. Este important de știut că dezechilibrele în acest raport pot duce la infecţii; - au proprietăţi antiinflamatoare, previn tulburările digestive (diaree sau constipaţie), precum și înmulţirea necontrolată a bacteriilor intestinale care există în mod normal în flora digestivă, dar care pot provoca infecţii în anumite situaţii (tratament cu antibiotice, intervenţii chirurgicale, administrarea de imunosupresoare); - pot avea efect anticancerigen: menţinerea echilibrului între bacteriile de fermentaţie și cele de putrefacţie previne cancerul, arată studiile. Aceasta pentru că una dintre cauzele cancerului intestinal este proliferarea exagerată a bacteriilor de putrefacţie. Mai multe tipologii, în funcţie de dietă Cele mai recente studii în domeniul bacteriilor intestinale au scos la iveală că alimentaţia influenţează flora din tubul digestiv. Mai mult, se pare că bacteriile din intestine ne împart în trei categorii, în funcţie de „ecosistemul" predominant, asemenea împărţirii pe grupe sangvine. Astfel, persoanele în dieta cărora se găsesc în cantităţi mari carnea, untul și lactatele grase au un nivel crescut de Bacteroide. Ele au un rol esenţial în procesarea moleculelor complexe de hrană și în transformarea lor în particule simple și ușor de asimilat de către organism. Indivizii care mănâncă mai ales produse bogate în zaharuri (dulciuri, fructe, dar și cereale) au o floră intestinală în care predomină Prevotella, considerată microb „oportunist" (determină infecţii atunci când organismul este slăbit). Iar persoanele care preferă alimentele cu grăsimi polinesaturate, cum sunt peștele și uleiul de măsline, au intestinul colonizat mai ales de bacterii din clasa Ruminococcus, al căror rol nu este complet elucidat. De altfel, cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania, cei care au realizat studiul, nu au descoperit încă ce implicaţii pentru sănătate are această împărţire pe ecosisteme bacteriene. Ceea ce se cunoaște deocamdată este că unele dintre microorganismele predominante ne predispun la acumularea de kilograme, altele influenţează sistemul imunitar și o altă categorie poate determina dezechilibre ale unor substanţe nutritive în organism. În ce condiţii devin nocive Există mai multe tipuri de bacterii care, în anumite condiţii, ne pot îmbolnăvi, unele dintre ele determinând infecţii periculoase sau chiar letale. În primul rând, este vorba despre microorganismele din exterior, din medii contaminate, care, în contextul unui sistem imunitar slăbit, reușesc să pătrundă în corp, se înmulţesc necontrolat și determină infecţii dificil de tratat. Microbi din mediul exterior cu care intrăm zi de zi în contact sau care „hibernează" în organism și care nu ne afectează negativ decât în momentul în care prind „teren favorabil". Un astfel de teren se formează atunci când suferim de o afecţiune, când luăm antibiotice sau imunosupresoare și când avem imunitatea slăbită ori când facem exces de zel cu igiena. Aceste bacterii sunt cunoscute în lumea medicală sub numele de „microbi oportuniști". Cele mai întâlnite astfel de microorganisme sunt bacterii precum Escherichia coli și virusuri cum este Herpes simplex. O altă situaţie în care bacterii inofensive ajung să ne facă rău este dacă pătrund în zone ale corpului unde nu-și au locul în mod normal. Igiena excesivă duce la dezechilibre Atât lipsa igienei, cât și aplicarea excesivă a regulilor de igienă, folosind produse puternice, determină dezechilibre între bacteriile „bune" și cele „rele", arată studiile. De altfel, specialiștii recomandă ca, mai ales vara, să nu ne spălăm cu săpun sau cu gel de duș de fiecare dată când facem baie, așa cum am fi tentaţi. Utilizarea excesivă a acestor produse de curăţat împiedică refacerea „filmului" protector (de sebum și de bacterii) la nivelul pielii și ne predispune la infecţii. Un alt exemplu negativ este utilizarea frecventă de către femei a unor produse nepotrivite pentru igiena intimă internă. În acest mod se distrug bacilii Döderlein și alte bacterii „bune" din vagin, care menţin sănătatea genitală. Și în ceea ce privește folosirea frecventă a produselor antibacteriene există controverse. Cel mai mare risc pe care îl presupune obiceiul de a ne igieniza mâinile cu geluri sau cu săpunuri antibacteriene este dezvoltarea eczemelor, mai ales în cazul copiilor. În ce măsură ne controlează viaţa Potrivit oamenilor de știinţă, bacteriile din tubul digestiv ar avea unor rol și mai important decât se credea până acum. Se pare că o parte dintre ele controlează cât de mult ne îngrășăm, cât de mult ne mișcăm și ne modifică starea de spirit. De exemplu, un nivel crescut de Firmicute face ca în organism să se acumuleze cu 10-15% mai multe substanţe nutritive din hrană decât în cazul persoanelor cu un nivel mai mic al acestor bacterii. De asemenea, anumite populaţii de bacterii ne pot influenţa starea de spirit sau chiar comportamentul, arată studiile. Un nivel crescut al bacteriei Escherichia coli duce la apariţia unor manifestări depresive (tristeţe inexplicabilă, lipsa poftei de mâncare și a poftei de viaţă). Există însă și o bacterie care nu se găsește în corpul uman, ci în pământ, care ne îmbunătăţește considerabil starea de spirit. Ea poartă numele Mycobacterium vaccae și intrăm în contact cu ea doar atunci când ne plimbăm pe drumuri neasfaltate. Specialistul nostru Ruxandra Constantina medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut O floră intestinală sănătoasă asigură un sistem imunitar rezistent. Această floră are efect hipocolesterolemiant, dizolvă și crește eliminarea de toxine la nivelul colonului, stimulează producerea de anticorpi IgA protectori ai mucoasei, cresc producerea de citokine. În acest sens, este bine să se consume iaurturi naturale, care influenţează pozitiv menţinerea unei flore intestinale normale, iaurtul fiind și un bun stimulator al imunităţii organismului. Se pot lua și suplimente ce conţin microorganisme benefice (probiotice) de tipul Lactobacillus (acidophilus, bulgaricus, cassei), care contribuie la refacerea florei intestinale. Mierea poate ajuta și ea la restabilirea florei normale. Dintre plantele ce ajută la menţinerea unei flore intestinale normale, cu acţiune antiseptică, cicatrizantă, calmantă și regenerativă se numără: menta, mușeţelul, coada-racului, cerenţelul, turiţa-mare, afinul, cimbrișorul și scoarţa de stejar. Nociv Cercetătorii au descoperit în intestin o bacterie, diferită de toate celelalte, care poate duce la boli autoimune.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Duminica, 22 Ianuarie 2012