Antibioticele scad imunitatea
Eveniment - Simona TUDORConsumul fără discernământ al antibioticelor a dus la apariţia microbilor rezistenţi,
prezenţi cu precădere în spitale, chiar dacă medicii le neagă existenţa
prezenţi cu precădere în spitale, chiar dacă medicii le neagă existenţa
Infecţiile cu microbi rezistenţi la medicamente sunt din ce în ce mai frecvente şi trebuie luate măsuri pentru ca situaţia să nu scape de sub control, este mesajul transmis ieri de medici cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.
Microbii rezistenţi la antibiotice sunt o realitate în spitalele din toată lumea. Stafilococul auriu, bacilul piocianic, cel al tuberculozei şi alţi agenţi patogeni au suferit mutaţii care fac ca infecţiile produse de ei să fie mult mai greu de vindecat. Adesea, bolnavii merg în spital pentru o boală şi pleacă de acolo cu o astfel de infecţie, numită de medici infecţie nosocomială.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rata medie a infecţiilor spitaliceşti din lume este de 9-10%. Cel mai mare procent este raportat tocmai de spitalele din ţările dezvoltate, care excelează la capitolul igienă şi dotare. România este la polul opus. Deşi are condiţii mizere în spitale, rata infecţiilor nosocomiale este foarte scăzută, pentru că medicii ascund realitatea.
În judeţul Dolj, majoritatea spitalelor au raportat în 2010 un număr de infecţii nosocomiale de zece ori mai mic decât în spitalele din Austria, Italia sau Spania. Epidemiologii doljeni ştiu că datele nu sunt reale, dar spun că nu reuşesc să-i convingă pe medici să spună adevărul. „1,08% este rata acestor infecţii raportate în Dolj. În realitate, sunt probabil mult mai multe cazuri, însă la noi sunt temeri nejustificate printre şefii de secţii că, dacă raportează corect, le scade prestigiul sau că secţia pe care o conduc va fi amendată“, a susţinut dr. Ana Bobârnac, medic primar epidemiolog în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Boală lungă
Germenii rezistenţi sunt o realitate şi în afara spitalelor. Medicii sunt pe de o parte vinovaţi de această situaţie, pentru că prescriu antibiotice fără să facă antibiograma. Pe de altă parte, 21% dintre români iau antibiotice fără să întrebe medicul, pentru că sunt convinşi că nu pot să facă rău. Total greşit, spun medicii. Antibioticele scad imunitatea, favorizând apariţia unor boli. Un exemplu clasic este tratarea virozelor (şi gripei), deşi se ştie că antibioticele nu au nici un efect asupra viruşilor. „Atunci când dai un antibiotic la viroze, infecţia virală va persista mai mult, pentru că antibioticul scade imunitatea şi vindecarea se produce mai greu. În plus, din cauza scăderii imunităţii, pot apărea tot felul de boli asociate, cum ar fi infecţiile micotice (candidoza)“, a explicat dr. Mirela Profir, preşedintele Societăţii de Medicină de Familie, filiala Dolj.
Microbii rezistenţi la antibiotice sunt o realitate în spitalele din toată lumea. Stafilococul auriu, bacilul piocianic, cel al tuberculozei şi alţi agenţi patogeni au suferit mutaţii care fac ca infecţiile produse de ei să fie mult mai greu de vindecat. Adesea, bolnavii merg în spital pentru o boală şi pleacă de acolo cu o astfel de infecţie, numită de medici infecţie nosocomială.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rata medie a infecţiilor spitaliceşti din lume este de 9-10%. Cel mai mare procent este raportat tocmai de spitalele din ţările dezvoltate, care excelează la capitolul igienă şi dotare. România este la polul opus. Deşi are condiţii mizere în spitale, rata infecţiilor nosocomiale este foarte scăzută, pentru că medicii ascund realitatea.
În judeţul Dolj, majoritatea spitalelor au raportat în 2010 un număr de infecţii nosocomiale de zece ori mai mic decât în spitalele din Austria, Italia sau Spania. Epidemiologii doljeni ştiu că datele nu sunt reale, dar spun că nu reuşesc să-i convingă pe medici să spună adevărul. „1,08% este rata acestor infecţii raportate în Dolj. În realitate, sunt probabil mult mai multe cazuri, însă la noi sunt temeri nejustificate printre şefii de secţii că, dacă raportează corect, le scade prestigiul sau că secţia pe care o conduc va fi amendată“, a susţinut dr. Ana Bobârnac, medic primar epidemiolog în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Boală lungă
Germenii rezistenţi sunt o realitate şi în afara spitalelor. Medicii sunt pe de o parte vinovaţi de această situaţie, pentru că prescriu antibiotice fără să facă antibiograma. Pe de altă parte, 21% dintre români iau antibiotice fără să întrebe medicul, pentru că sunt convinşi că nu pot să facă rău. Total greşit, spun medicii. Antibioticele scad imunitatea, favorizând apariţia unor boli. Un exemplu clasic este tratarea virozelor (şi gripei), deşi se ştie că antibioticele nu au nici un efect asupra viruşilor. „Atunci când dai un antibiotic la viroze, infecţia virală va persista mai mult, pentru că antibioticul scade imunitatea şi vindecarea se produce mai greu. În plus, din cauza scăderii imunităţii, pot apărea tot felul de boli asociate, cum ar fi infecţiile micotice (candidoza)“, a explicat dr. Mirela Profir, preşedintele Societăţii de Medicină de Familie, filiala Dolj.
Infecţii spitaliceşti
În 2010, spitalele din Calafat, Leamna şi Segarcea au raportat zero infecţii intraspitaliceşti. Cele mai multe, 73, s-au înregistrat la Spitalul de Urgenţă Craiova, urmat de Spitalul „Filantropia“ Craiova cu 18 cazuri, Spitalul de Neuropsihiatrie cu trei cazuri şi Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova. Epidemiologii susţin că raportările nu reflectă realitatea.
SURSA; GAZETA DE SUD 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu