Prejudecăţi despre depresie

Prejudecăţi despre depresie

Depresia e o boală "adevărată" care "se vede" la analize. Nu se tratează cu muncă în exces, dar nici cu pastile toată viaţa. Femeile acceptă mai ușor problema, iar bărbaţii suferă pe ascuns. O persoană din șase este atinsă de "microbul" corăbiilor înecate la un moment dat. La o așa incidenţă a depresiilor, "leacurile băbești" și miturile abundă. Psihiatrii le comentează mai jos. 1. Munca ţine depresia la distanţă FALS. Unul dintre miturile intens vehiculate spune "să-ţi îneci amarul" în muncă. Nimic mai greșit, susţin spe cialiștii. Munca poate vindeca într-adevăr tristeţea pasageră, dar munca în exces și epuizarea pot agrava depresia deja instalată. "O persoană cu depresie are într-adevăr o calitate a vieţii mai bună dacă lucrează. Sunt însă persoane care își desconsideră boala și lucrează adictiv, până la epuizare. Este ca o curbă sinusoidă, până la un punct e bine, după care e rău", explică Gabriel Diaconu, psihiatru la Sapiens Medical Center, din București. 2. Depresia nu e o boală în adevăratul sens FALS. Depresia este o boală severă care se "citește" la investigaţii. Activitatea creierului și legăturile dintre neuroni (neurotransmiţători) sunt perturbate. "Depresia nu este o boală imaginată, este o boală a creierului, anumite părţi ale acestuia funcţionează defectuos. Există modificări vizibile la RMN funcţional. Netrată, se agravează continuu", atrage atenţia specialistul Gabriel Diaconu. 3. Depresivii nu fac decât să se plângă FALS. Într-o lume "perfectă", este foarte ușor de pus etichete celor care îndrăznesc să se plângă. Însă, depresivii nu sunt leneși, "plângăcioși" sau victime eterne și nu-și doresc să trăiască toată viaţa în depresie. "E mai mult o prejudecată. În aparenţă, o persoană depresivă pare că mereu se plânge. În esenţă, e un simptom al depresiei, nu întreg tabloul. Nu e un mod de a-i manipula pe cei din jur. Așa văd ei lumea: polarizat, dihotomic", adaugă psihiatrul. 4. Medicamente pe viaţă FALS. "Generaţia Prozac" este doar un mit. Pastilele sunt doar o parte din întreg arsenalul de tratare a depresiei. Psihoterapia este la fel de eficientă ca pastilele în cazul depresiei ușoare sau moderate. Chiar și așa, pastilele antidepresive nu trebuie luate o viaţă întreagă. "Doar o minoritate a bolnavilor iau medicamente pe viaţă. Este nevoie într-adevăr de medicamente pentru depresie câteva luni, dar acestea au un efect de câţiva ani", vine specialistul cu lămuriri. 5. Depresie, adică lacrimi FALS. Nu toţi depresivii varsă șiroaie de lacrimi sau acţionează violent, alţii se închistează și suferă pe acuns. Lipsa tabloului dramatic nu înseamnă că problema nu există. 6. Discuţiile despre boală înrăutăţesc simptomele FALS. Bolnavii erau odată sfătuiţi să nu vorbească despre problemele lor, pentru că nu fac decât să se deprime. Astăzi, studiile au demonstrat că "discuţiile" avizate vindecă boala. "Dimpotrivă, discuţia pe faţă, cu vocabularul corect, este primul pas spre vindecare. Nu pot să vindec un pacient dacă acesta nu recunoaște că are o problemă. Am avut un pacient care m-a rugat să-l ajut să găsească sensul vieţii, dar nega că ar avea vreo depresie", explică psihiatrul. 7. Tinerii, nefericiţi de la natură RELATIV. Nu toţi tinerii sunt "nefericiţi", însă tristeţea care nu trece în două săptămâni se transformă în depresie și ajunge să afecteze 1 din 11 tineri. "Adolescenţa este o vârstă particulară. Acum se schimbă funcţiile creierului, apare un fel de revoluţie a creierului, se pierd un sfert din sinapse. În momentul în care creierul intră în renovări, sunt scoase la iveală vulnerabilităţi mai vechi", explică psihiatrul. Depresia adolescentului poate fi letală, mai ales că sunt predispuși să consume droguri și să se apuce de fumat. "Combinaţia depresie- droguri poate fi o explicaţie pentru explozia de sinucideri la adoles cenţi. Aș putea spune că explică 8 din 10 tentative de suicid", atrage atenţia medicul. 8. Se tratează greu FALS. Potrivit unui studiu de mare amploare realizat de Institutul American pentru Sănătate Mintală, 70% dintre bolnavii care s-au tratat cu pastile (chiar dacă nu din prima) s-au și vindecat. Primul lucru pe care trebuie să-l facă bolnavii de depresie este să caute ajutor specializat, adică psihiatric. "9 din 10 persoane înţeleg prin asta psiholog. Însă psihologul, deși poate face un bilanţ al bolii, nu poate prescrie tratament. Iar dacă prescrie un tratament greșit, pacientul poate muri", explică psihiatrul Gabriel Diaconu. 9. Bărbaţii, diagnosticaţi mai greu RELATIV. Bărbaţii de regulă evită să discute despre problemele lor de natură emo ţională, spre deosebire de femei. Bărbaţii nu pozează în persone slabe și se manifestă atipic: nu sunt triști, ci mai degrabă violenţi, iritabili și neliniștiţi. De obicei, își îneacă amarul în alcool și droguri. 10. Depresia vine pe furiș ADEVĂRAT. Depresia se dezvoltă gradual, de aceea este și greu de acceptat și de depistat. Zilele proaste devin rutină, bolnavii încep să lipsească de la muncă, de la școală sau se izolează de prieteni. Acest tip de depresie poate sabota ani de zile viaţa profesională și socială, realaţiile sau chiar viaţa. "O persoană cu depresie are întradevăr o calitate a vieţii mai bună dacă lucrează. Sunt însă persoane care își desconsideră boala și lucrează adictiv, până la epuizare." GABRIEL DIACONU, psihiatru

Autor: Evenimentul zilei Sursa: www.evz.ro  Joi, 3 Februarie 2011