PH-ul reflectă starea organismului

PH-ul reflectă starea organismului

Diabetul, cancerul, obezitatea și multe alte boli ale zilelor noastre au o singură cauză, în opinia unor specialiști: aciditatea lichidelor organismului, în special cea a sângelui. PH-ul acid este „otravă” pentru toate celulele corpului nostru, dar, din fericire, putem contribui la reechilibrarea lui. Sănătatea înseamnă echilibru. Echilibru în alimentaţie, în activitatea fizică, dar și pe plan emoţional. De echilibru are nevoie și mediul nostru intern. Pentru ca funcţii­le celulare să se desfășoare în condiţii optime, este foarte important ca sângele și limfa în special, dar și celelalte lichide ale organismului să fie echilibrate acido-bazic. Sângele ar trebui să aibă un pH (prescurtare de la potenţial de hidrogen) ușor alcalin, de 7,35-7,45, care se încadrează pe la jumătatea unei scale ce măsoară gradul de aciditate versus alcalinitate a tuturor lichidelor. Această scală pleacă de la 0, adică de la cel mai ridicat nivel de aciditate, și ajunge până la 14, care înseamnă maximum de alcalinitate. Procesele metabolice depind de enzime Activităţile metabolice din organism depind în mare măsură de parametrul pH al mediului intern. Aceasta deoarece majoritatea enzimelor care intervin în metabolism au un pH optim de acţiune. Când el se dezechilibrează chiar și puţin, ajungând la o valoare de 7,2, activităţile metabolice nu se mai pot desfășura în condiţii bune, ceea ce afectează toate organele și ţesuturile. În opinia unor specialiști precum Robert Young, renumit cercetător american în domeniul biologiei moleculare, multe dintre bolile civilizaţiei moderne au o singură cauză: dezechilibrul pH-ului din organism și în special al pH-ului sângelui, pentru că el hrănește toate celulele corpului. Aciditatea favorizează obezitatea... PH-ul sângelui se poate determina printr-o analiză de laborator În cazul în care pH-ul sângelui devine mai acid decât ar trebui, corpul încearcă să echilibreze balanţa luând din rezervele de sodiu, potasiu, calciu și de magneziu depozitate în oase și în organe (magneziul este depozitat în mușchi). Aceste minerale neutralizează aciditatea din organism, dar dacă ea persistă, se instalează acidoza metabolică, adică starea de aciditate a mediului intern. O parte din acizi se depozitează în celulele adipoase, așa cum se întâmplă și cu multe dintre toxinele care ajung din mediul exterior în corpul nostru. Ca un mecanism de apărare, organismul produce mai multe celule de grăsime pentru a ţine la distanţă acizii de organele interne. În consecinţă, apare creșterea ponderală, iar aceasta, la rândul său, favorizează diabetul și bolile cardiovasculare. ... osteoporoza În încercarea de a neutraliza acizii, organismul ia minerale din oase, în special calciu. Astfel apare demineralizarea osoasă din osteoporoză. Specialiștii au lansat o nouă teorie privind legătura dintre aciditate și osteoporoză. Multe persoane cred că vor preveni demineralizarea oaselor consumând multe lactate. Însă din metabolizarea proteinelor pe care le conţin rezultă acizi care scad pH-ul. Aceasta se întâmplă doar când mâncăm lactate în exces, ne liniștesc nutriţioniștii. Din nou, echilibrul este cheia. ... și este pe placul microbilor S-a observat că mediul acid favorizează multiplicarea ciupercilor, bacteriilor și virusurilor. Dintre toate microorganismele, unul, în mod deosebit, găsește teren favorabil în mediul acid: Candida albicans. Infecţiile cu această ciupercă, ce se găsește în mod normal în tractul intestinal, au astăzi o incidenţă mare, iar unii medici pun fenomenul pe seama alimentaţiei moderne, acidifiante. Odată ce ajunge să se multiplice, Candida secătuiește organismul de lipidele și de proteinele necesare nouă pentru a produce energie. Totodată, ea eliberează reziduuri toxice în sânge, sporind efectele distructive ale acidităţii. Ciuperca ajunge să se răspândească în aproape toate organele, cum ar fi în plămâni, ficat, inimă și chiar în creier. Oboseala, cel mai comun simptom Deși poate avea consecinţe dezastruoase pentru sănătate, dezechilibrarea pH-ului mediului intern nu are simptome specifice și nici alarmante. Principalele manifestări ale pH-ului acid sunt oboseala fizică și scăderea capacităţii de concentrare. Acestea sunt, pe de o parte, consecinţa faptului că mediul intern acid privează organismul de minerale și, implicit, de energie, iar pe de altă parte, urmarea multiplicării microorganismelor, care utilizează glucoza din corpul nostru pentru a se dezvolta. Influenţează sexul bebelușilor Potrivit unei teorii, nivelul de aciditate al vaginului și al colului uterin poate dicta sexul unui bebeluș. Cromozomul X (feminin) este mai rezistent într-un mediu vaginal acid, în comparaţie cu cromozomul Y. Acesta din urmă are o structură mai sensibilă și poate fi distrus de un pH nefavorabil, ceea ce crește probabilitatea ca bebelușul conceput să aibă sex feminin. PH-ul vaginului, care ar trebui să fie de 4,5, poate fi testat printr-un examen de secreţii. Știai că... ... pH-ul reflectă concentraţia de ioni de hidrogen (atomi de H încărcaţi pozitiv) din lichide? ... pH-ul sistemului digestiv se dereglează cel mai ușor? ... un pH acid duce uneori la o scădere în greu­tate? Slăbirea este pusă pe seama microbilor care se multiplică într-un mediu acid și care secătuiesc corpul de nutrienţi. De obicei însă, pH-ul acid favorizează îngrășarea. ... pH-ul sângelui se poate măsura printr-un test specific? Cel al urinei nu este relevant pentru lichidele interne. Specialistul nostru Dr. Sabin Cinca cercetător știinţific la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu", București Variaţia pH-ului conduce la modificări structurale la nivelul acizilor nucleici, ce pot favoriza apariţia mutaţiilor, cu toate consecinţele ce decurg din acest proces, inclusiv iniţierea procesului de cancerizare. În cazul celulelor canceroase, modificările de pH pot reduce absorbţia oxigenului, cu favorizarea proceselor anaerobe, conducând la dezvoltarea și la multiplicarea celulelor canceroase. De asemenea, modificarea pH-ului poate duce la modificarea semnalului transmis de la membrană spre nucleu, proces care, de asemenea, poate favoriza multiplicarea celulelor. Se suspectează că unele dintre limitele tratamentelor anticanceroase, cum ar fi absorbţia deficitară a unor medicamente, pot fi determinate de modificările pH-ului. Din aceste motive, atât pentru prevenirea apariţiei unor forme de cancer, cât și în tratamentul acestuia, este important să asigurăm condiţii care să menţină valorile pH-ului cât mai apropiate de cele normale. Aciditate Majoritatea proceselor metabolice din organism generează acizi. Cum reglăm aciditatea  organismului Pentru a avea un pH optim, include în dietă cât mai multe legume, în special verzi Echilibrul pH-ului este ameninţat în permanenţă, în condiţiile în care majoritatea alimentelor care compun dieta modernă cresc aciditatea mediului intern. Este vorba despre zahăr și despre toate celelalte produse procesate și rafinate, despre alimentele fermentate și despre îndulcitorii artificiali, care eliberează acizi în organism în urma proceselor de metabolizare. O cantitate mare de acizi generează și proteinele provenite din carne și din lactate. Prin urmare, aciditatea crescută a mediului intern este consecinţa obiceiurilor noastre. Corectându-le, putem scăpa de starea de oboseală și de kilogramele în plus și putem dobândi o imunitate mai puternică și un tonus psihic mai bun. Modificarea dietei, cea mai eficientă Corpul nostru deţine mai multe sisteme, numite tampon, prin care încearcă menţinerea pH-ului în limitele normale. Din păcate însă, în condiţiile unei alimentaţii care generează în mod constant acizi, nu întotdeauna reușește o reechilibrare. Aceasta devine o misiune mult mai dificilă pentru organism atunci când acidoza s-a instalat. Principalul mod prin care putem ajuta din exterior reglarea pH-ului este adoptarea unui anumit tip de die­tă, din care să excludem alimentele acidifiante și în special produsele rafinate. Proteinele sunt necesare bunei funcţionări a organismului, dar nu în exces. Apoi, trebuie să includem în dietă alimente alcalinizante. Pentru a regla un mediu intern acid, se consideră că balanţa optimă de produse acidifiante versus alcalinizante ar trebui să fie de 20 la sută-80 la sută. Odată ce pH-ul a fost reglat, procentul alimentelor alcalinizante poate fi redus la 70 la sută, dar nu mai puţin de atât. Vegetalele au efect alcalinizant Majoritatea legumelor și fructelor au efect alcalinizant, însă legumele verzi și verdeţurile în mod deosebit reglează pH-ul mediului intern (vezi tabel). Dintre acestea, sunt mai bune cele cu un conţinut crescut de apă, pentru că și ea joacă un rol important în procesul de reglare a pH-ului. Când acizii se acumulează în sânge, acesta încearcă să se debaraseze de ei prin intermediul lichidelor, care sunt eliminate prin rinichi și prin plămâni. Dacă în organism nu există însă apă suficientă, acizii nu pot fi scoși din organism și se vor depozita în organe precum inima, ficatul, pancreasul și colonul. Prin urmare, hidratarea este o bună metodă de a ajuta reechilibrarea pH-ului lichidelor interne.  Fructele dulci (care conţin o cantitate mai mare de zaharuri) sunt mai puţin recomandate într-o dietă alcalină, însă nu ar trebui excluse în totalitate, pentru că furnizează vitamine și minerale importante pentru buna funcţionare a organismului. Cerealele sunt și ele acidifiante, excepţie făcând hrișca și meiul. Alcoolul generează acizi Băuturile care conţin alcool, dar și cele carbogazoase și cafeaua sunt acidifiante și trebuie consumate în cantităţi reduse dacă vrem să menţinem echilibrul pH-ului. Alcoolul perturbă metabolismul prin reziduurile metabolice toxice pe care le produce, iar zahărul din băuturile carbogazoase este unul dintre principalii factori de natură alimentară care duc la acidifierea organismului. În ceea ce privește fumatul, substanţele toxice din ţigară generează acizi puternici. Uneori, acest viciu este suficient pentru a acidifia lichidele din organism, chiar în condiţiile unei diete alcaline. Elimină stresul și sedentarismul! Atunci când suntem stresaţi, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri acide, uneori chiar mai multe decât rezultă din metabolizarea alimentelor. Potrivit cercetătorului Robert Young, chiar de două-trei ori mai mult decât în urma consumului de proteine animale. Același efect asupra acidităţii mediului intern îl are și lipsa exerciţiului fizic. Plămânii deţin unul dintre sisteme­le-tampon prin care organismul menţine pH-ul alcalin al sângelui. Prin creșterea fluxu­lui de aer în timpul exerciţiilor fizice, se realizează și o creștere a nivelului pH-ului. Apariţie editorială Dieta Young. Miracolul pH pentru o sănătate perfectă. Robert O'Young, microbiolog și nutriţionist, și Shelley Redford Young, terapeut specializat în nutriţie, ne propun un program de nutriţie și de viaţă ce are ca scop scăderea acidităţii sângelui. Editura Paralela 45 Preţ: 20 lei Specialistul nostru Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi directorul Institutului de Cercetări Alimentare din București Un rol esenţial în menţinerea echilibrului pH-ului, dar și în distrugerea acestui echilibru, îl are alimentaţia. Din păcate, dieta pe care foarte mulţi oameni au adoptat-o în zilele noastre este alcătuită din fast-food și din semipreparate care ameninţă echilibrul pH-ului. Principalul mod prin care putem „corecta" aciditatea este includerea în alimentaţie a unor cantităţi mari de legume și de fructe crude. La fiecare masă, ar trebui să calculăm porţiile, astfel încât cel puţin jumătate din farfurie să conţină vegetale. Contrar opiniei generale, fructele acide, cum sunt lămâile, portocalele și grepfrutul, nu cresc aciditatea mediului intern, pentru că ele generează substanţe alcalinizante în urma proceselor de metabolizare.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Joi, 20 Ianuarie 2011