ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

vineri, 9 noiembrie 2012

Atenţie! Miere falsă

Atenţie! Miere falsă
Atenţie! Miere falsă
România este a doua ţară producătoare de miere și produse apicole din Europa , după Spania. Statut care atrage și nenumărate controverse legate de calitatea mierii și posibilitpţile de falsificare a acesteia. Cum puteţi evita un produs contrafăcut, dar, mai ales, care sunt pericolele consumului de miere cu adaosuri?
 Suntem în topul marilor producători de miere, dar nu consumăm aproape deloc acest produs. Cifrele arată un consum mediu anual pe cap de locuitor mai mic de 500 de grame. Chiar și așa, suspiciunile privind existenţa unor produse contrafăcute pe piaţă sunt tot mai mari, de la an la an. Acest lucru reiese și din creșterea alarmantă a importurilor de siropuri de zahăr, care nu au nimic în comun cu mierea. Ce trebuie totuși să știi când te hotărăști să adaugi în coșul de cumpărături acest produs?
Prin Programul Naţional Apicol, care se derulează cu fonduri europene, apicultorilor li se decontează analizele de bază pentru mierea pe care o comercializează, în piaţă sau la colţul străzii. Prin urmare, nu este un efort financiar să deţină asupra lor un buletin de analiză certificat, pe de o parte sanitar-veterinar (din partea unui laborator autorizat) și, pe de altă parte, din punct de vedere al calităţii care atestă autenticitatea mierii. Așadar, dacă vrei să fii sigur că producătorul este serios , îi poţi cere actele doveditoare. Și Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură poate da avizul prin laboratorul acreditat RENAR conform standardului ISO 17025, dar avizele sunt date, de obicei, de Direcţia Sanitar-Veterinară locală care dispune de laborator la nivel judeţean. „Laboratorul poate certifica dacă o miere a fost falsificată sau are adaosuri de falsificare, dacă a fost păstrată prea mult timp sau dacă a fost supraîncălzită”, explică Cristina Mateescu, director general al Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură.
 Și metode mai subtile
La procedeele de mai sus se adaugă unele considerate indirecte, dar la fel de periculoase. Aceasta constau în hrănirea albinelor cu zahăr, sirop invertit, siropuri de porumb, glucoză. În aceste condiţii, albina elaborează o miere care, în mare parte, nu provine din polen sau secreţii ale plantelor, neavând valoarea biologică a mierii naturale.
„Există perioade și trebuie să acceptăm că natura nu oferă întotdeauna albinelor hrană cu generozitate și, în astfel de situaţii, albinele riscă să moară de foame. Atunci apicultorii le hrănesc cu un sirop izomer de glucoză și fructoză obţinut din zahăr, dar ele nu trebuie hrănite în exclusivitate astfel”, spune Cristina Mateescu.
Proba apei reci
Pentru consumatorul de rând, care nu este obișnuit cu mierea și nu îi cunoaște „secretele”, este destul de greu să-și dea seama dacă aceasta este 100% naturală. În general, o miere lipsită de gust, care este dulce, siropoasă și... cam atât, ar trebui să dea de bănuit. „Mierea este un produs apicol cu o aromă aparte, greu de falsificat. Cu toate acestea, ca să avem garanţia că mierea pe care o folosim este naturală, cel mai bine este să o cumpărăm numai de la producători de încredere, ale căror produse, chiar dacă au un preţ mai ridicat, sunt certificate și se bucură de o bună reputaţie”, explică Daniel Matache, director Apimond.
În general, se crede că mierea care se zaharisește este naturală. Mierea este un polizaharid, compus, în principal, din glucoză și fructoză. Dacă proporţia de glucoză este mai mare, mierea va cristaliza.
În schimb, în cazul în care conţine mai multă fructoză, nu cristalizează. Ceea ce nu înseamnă că mierea care nu se zaharisește nu este naturală. Singura probă veritabilă este analiza de laborator. „Există însă și persoane care cred că, din contră, dacă mierea se zaharisește, nu este bună. Ne-am confruntat cu situaţii în care ni s-a solicitat să retragem din anumite magazine borcanele cu miere cristalizată, pentru că nu se mai vindeau. În fond, cea mai mare problemă o reprezintă educarea consumatorilor. Aceștia ar trebui să știe că mierea cristalizată este, în principal, naturală și bună. În plus, este bine de știut că mierea naturală nu se dizolvă ușor în apă rece”, spune Daniel Matache.
Mierea poate fi verificată și astfel: se ia un pahar cu apă rece, se ia miere (miere la temperatura camerei) într-o linguriţă, apoi se lasă să se scurgă cu fir subţire în paharul de apă. Mierea autentică se așează strat peste strat. Dacă mierea este falsificată cu sirop sau cu zahăr, apa se tulbură, pentru că difuzează imediat zaharurile respective în apă. Însă nici această metodă nu poate fi 100% sigură. Dacă falsificarea se face prin hrănirea stupilor cu sirop de zahăr, metoda de mai sus nu dă rezultate. De asemenea, metoda nu se aplică dacă mierea este cristalizată.  
„Pentru siguranţă deplină, o soluţie este mierea bio. Spre deosebire de mierea obișnuită, supusă doar autocontrolului pe care și-l face producătorul, mierea bio trebuie să parcurgă mai multe etape de verificare din partea unor organisme abilitate, printre care și  organisme internaţionale”, spune Daniel Matache.
 
Pericole... fatale
Pentru a beneficia de calităţile excepţionale ale mierii trebuie să fim siguri că dispunem de o miere de calitate, nefalsificată, de la albine nehrănite cu zahăr și netratate cu antibiotic, sau că mierea nu a fost încălzită la o temperatură mai mare de 40 de grade Celsius, deoarece își pierde proprietăţile terapeutice și devine toxică.
În funcţie de modul în care a fost contrafăcută, mierea artificială, seminaturală sau falsificată nu mai are aceeași putere curativă ca mierea 100% naturală, deoarece concentraţiile de enzime, vitamine și minerale scad sau lipsesc în totalitate și, în plus, un astfel de produs poate conduce la instalarea unor dereglaje metabolice sau la apariţia unor boli grave, ca obezitate, diabet sau chiar cancer.
 
BENEFICIILE MIERII
Mierea este, prin excelenţă, un aliment energetic ce conţine peste 400 de substanţe organice. Pe lângă apa biologică și zaharuri (fructoza, glucoza, maltoza, zaharoza) conţine o serie de vitamine, minerale și enzime care îi conferă valoare terapeutică. Este recomandată în cazuri de anorexie, astenie profundă, stări de surmenaj sau oboseală fizică și intelectuală (sportivilor, studenţilor). Bolnavilor le este indicată ca atare sau asociată cu alte produse terapeutice în stări carenţiale diverse precum tulburările de creștere, demineralizarea oaselor sau dantura cu probleme. Ar trebui să facă parte din regimurile dietetice recomandate persoanelor bolnave de hepatită sau în dieta de convalescenţă.
Anumite substanţe pe care le conţine au rol antibiotic ce împiedică dezvoltarea bacteriilor, iar principiile estrogene menţin elasticitatea pielii. Antioxidanţii pe care îi conţine au proprietăţi benefice pentru sistemul nervos, inimă, artere, ficat, sistem imunitar și ţesut muscular.
 
MIEREA POATE FI FALSIFICATĂ DIRECT PRIN:
- adaos de îndulcitori naturali: zahăr, zahăr invertit, sirop de glucoză, sirop de porumb sau melasă;
- adaos de îndulcitori de sinteză: zaharină (E 954), aspartam (E 951), ciclamaţi (E 952), sucraloza (E 955);
- adaos de substanţe de îngroșare: amidon, gelatină, pectine, albuș de ou, gume (caruba E 410, gumă arabică E 414);
- adaos de coloranţi: caramel (E 150);
- adaos de conservanţi: acid salicilic și sărurile lui, acid benzoic și benzoaţii (E 210 până la E 219);
- adaos de neutralizanţi: carbonaţi de sodiu (E 500), sodă caustică (E 524);
- adaos de polen pentru corectarea spectrului polinic: polen recoltat de albine sau recoltat manual;
- adaos de corectare a spectrului enzimatic: culturi de drojdii, extract de malţ.

Autor: Income
Sursa: www.incomemagazine.ro  Joi, 8 Noiembrie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu