Care vaccinuri sunt cu adevărat necesare

Care vaccinuri sunt cu adevărat necesare

De Săptămâna Internaţională a Imunizării (21-27 aprilie), specialiștii atrag atenţia că a crescut îngrijorător numărul cazurilor de rujeolă și de rubeolă, ca urmare a refuzului părinţilor să-și vaccineze copiii. Anul trecut, la nivelul întregii ţări au fost diagnosticate 1.064 de cazuri de rubeolă. Însă numai în primele trei luni ale anului acesta, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balș" din Capitală, numărul bolnavilor de rubeolă este mai mult decât dublu: 2.400 de cazuri! De fapt, în acest moment, în ţara noastră, se înregistrează un apogeu al epidemiilor de rubeolă și de rujeolă. Neprezentarea și refuzul, principalii vinovaţi Explicaţia pentru care numărul acestor îmbolnăviri a crescut alarmant este faptul că, în ultima perioadă, în ţara noastră nu s-a mai atins ţinta de vaccinare recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 95% în ceea ce privește imunizarea R.O.R. (rubeolă, oreion și rujeolă). Conform Raportului de Activitate al Centrului Naţional de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile pentru anul 2011, acoperirea în cazul vaccinului R.O.R. la copiii de 1 an a fost de numai 84%. „Una dintre principalele explicaţii pentru numărul tot mai mare al cazurilor de rubeolă și de rujeolă este rata mică de vaccinare, comparativ cu ţinta recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Mai ales în contextul în care ani de-a rândul aceste boli au putut fi ţinute sub control. Problema este că a crescut numărul celor ce refuză vaccinarea. Există și alte cauze, este adevărat, mai ales în zona rurală, dar neprezentarea și refuzul sunt principalele motive", explică medicul primar epidemiolog Adriana Pistol de la Centrul de Prevenire și de Control al Bolilor Transmisibile. Specialistul spune că mai ales tinerii educaţi refuză imunizarea copiilor, însă decizia nu este întotdeauna bazată pe o informare riguroasă asupra riscurilor. „Le recomand tinerilor părinţi să se informeze din surse sigure, cum este site-ul OMS (n.r. - Organizaţia Mondială a Sănătăţii), www.who.int, cu privire la studiile din spatele vaccinurilor, nu de pe reţelele de socializare. Ei trebuie să analizeze bine balanţa riscuri-beneficii, fiindcă au o responsabilitate foarte mare faţă de copiii lor", subliniază medicul Adriana Pistol. O altă problemă este că „sistemul nu este suficient de proactiv. Ar trebui ca medicii să urmărească îndeaproape categoriile care trebuie vaccinate și să se asigure că toţi cei care vor să-și imunizeze copiii o pot face", este de părere medicul Victor Olsavszky, șeful reprezentanţei din România a OMS. Vaccinarea, gratuită În ţara noastră, controlul bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare sistemică și de masă a copiilor este organizat în cadrul Programului Naţional de Imunizări. Toţi nou-născuţii intră automat în acest program, iar părinţii nu trebuie să plătească nimic pentru a-și vaccina copiii, de exemplu, împotriva poliomielitei, rujeolei, difteriei, tusei convulsive, rubeolei sau oreionului. Vaccinurile din schema obligatorie există și în forme mai moderne, dar costurile lor trebuie suportate în totalitate de părinţi. Ele prezintă avantajul că au efecte adverse mai puţine, după cum spun producătorii, iar numărul înţepăturilor este redus. Alexandra Popa, în vârstă de 35 de ani, din București, mama unei fetiţe de 3 ani, spune că a optat pentru această variantă. Adulţii care nu au fost vaccinaţi în copilărie împotriva rujeolei și a rubeolei o pot face la maturitate    „Vaccinurile împotriva tuberculozei și hepatitei B, care se fac în maternitate, au fost singurele vaccinuri gratuite pe care le-a făcut copilul meu. În rest, am achiziţionat toate vaccinurile până în acest moment. Am făcut această alegere fiindcă au mai puţine reacţii adverse și din cauză că am vrut ca fetiţa mea să fie înţepată o singură dată, nu de mai multe ori în același scop", spune Alexandra. În cazul ei, achiziţionarea tuturor acestor vaccinuri s-a ridicat la peste 3.000 de lei. Motivele financiare sunt cele pentru care Ioana Roman, în vârstă de 29 de ani, din București, a ales ca fiica sa, în vârstă de 1 an, să urmeze schema de vaccinare obligatorie asigurată de stat. „Înainte de fiecare vaccin, mă asiguram că am acasă un antitermic, deoarece mă temeam de reacţiile adverse. Însă n-am avut nevoie de astfel de ajutoare și, deci, nu le-am folosit, singura reacţie adversă în cazul copilului meu fiind starea de agitaţie resimţită la vârsta de 9 luni", relatează Ioana. Cele opţionale, la fel de necesare Pe lângă vaccinurile gratuite incluse în Programul Naţional, specialiștii recomandă și realizarea unora așa-numite opţionale, care sunt însă la fel de necesare pentru prevenirea unor afecţiuni grave în cazul nou-născuţilor. Este vorba despre vaccinul contra varicelei, împotriva rotavirusului (care cauzează diaree severă la copil), împotriva pneumococului (care poate cauza otite, pneumonii și chiar meningită) și contra hepatitei A, afecţiune relativ răspândită în ţara noastră. „La nivel mondial, în 59 de ţări, schema obligatorie de imunizare cuprinde și vaccinurile opţionale", explică medicul pediatru Ana Culcer, șefa secţiei de Neonatologie a Spitalului Universitar București. Medicul spune că, de exemplu, vaccinul împotriva rotavirusului salvează anual 5.000 de vieţi.  3 milioane de decese infantile pot fi prevenite anual datorită vaccinării, conform Organizaţiei Mondiale  a Sănătăţii.  Calendarul imunizărilor - Vârsta - Vaccinuri obligatorii - Primele zile - Vaccin hepatitic B, în primele 12-24 de ore și B.C.G (antituberculoză), înainte de externare - 2 luni - A doua doză de vaccin hepatitic B și prima doză de D.T.P. (diftero-tetano-pertussis) tulpina antipoliomielită tulpina H. influenzae - 4 luni - A doua doză de D.T.P. cele două noi tulpini - 6 luni - A treia doză de vaccin antihepatitic B și a treia doză de D.T.P. cele două noi tulpini - 1 an - Primul rapel pentru D.T.P. cele două noi tulpini și vaccinul R.O.R. (împotriva rubeolei, oreionului și rujeolei) - 4 ani - Al doilea rapel pentru D.T.P. (fără cele două noi tulpini) - 7 ani- A doua doză de vaccin R.O.R. - Vârsta - Vaccinuri opţionale - Primele zile - Vaccin pneumococic (trei doze, la 2, la 4, 6 luni respectiv la 6 luni), iar rapelul se face la 1 an - 1 an - Împotriva varicelei (o doză) - 2 ani - Împotriva meningitei cu meningococ (o doză) "Când multe persoane decid să nu-și vaccineze copiii, ele îi pun în pericol și pe ceilalţi." Adriana Pistol medic epidemiolog "Ar trebui ca medicii să urmărească îndeaproape categoriile care trebuie vaccinate." Victor Olsavszky reprezentant OMS Cele autohtone, pe cale de dispariţie Institutul „Cantacuzino", singurul din ţară care putea să producă vaccinuri și seruri pentru uz intern, nu mai are activitate de doi ani. De fapt, 300 de vaccinuri nu se mai produc în cadrul instituţiei de stat, potrivit Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu. „În cadrul instituţiei Avocatul Poporului se desfășoară o anchetă proprie, referitoare la neproducerea unor vaccinuri (stafilococic D ~ în diluţii, produs original românesc, folosit în tratamentul infecţiilor stafilococice, antigripal, antituberculos, polidin, cantastim, antidifteric, antitetanic), de către Institutul «Cantacuzino», ceea ce, în opinia noastră, reprezintă o încalcare gravă a dreptului fundamental la sănătate și o afectare, într-o anumită măsură, a siguranţei naţionale a României", se precizează într-un comunicat de presă. Adulţii au nevoie de imunizare contra hepatitei Cum numărul cazurilor de rubeolă și de rujeolă este în creștere, nici adulţii, mai ales cei care nu au avut aceste boli în copilărie, nu sunt feriţi de ele. Există posibilitatea să te vaccinezi, însă nu înainte de a efectua un test pentru depistarea anticorpilor antirubeolă și antirujeolă. „Singura contraindicaţie în cazul vaccinului R.O.R. (rubeolă, oreion, rujeolă) este sarcina", precizează medicul epidemiolog Adriana Pistol. De altfel, specialiștii recomandă, în general, protecţia împotriva sarcinii timp de trei luni după imunizarea R.O.R. Și vaccinul împotriva virusului varicelo-zosterian se poate face la vârsta adultă. El poate preveni infectarea în cazul persoanelor care nu au avut vărsat de vânt în copilărie, dar și apariţia zonei zoster, dacă virusul a fost contractat în copilărie și s-ar putea reactiva. Atunci când varicela apare la vârste înaintate, complicaţiile pot fi foarte greu suportate. Vaccinul poate fi utilizat și ca măsură preventivă de urgenţă, fiindcă se poate realiza în primele 72 de ore după ce ai intrat în contact cu o persoană bolnavă. Este necesară însă o a doua doză la un interval de patru-opt săptămâni. Un alt vaccin care se poate realiza și chiar este recomandat tuturor adulţilor este cel împotriva hepatitei B. „Acest vaccin trebuie realizat mai ales de persoanele cu risc crescut de infectare (n. r. - în special dacă au în familie pe cineva cu boala), dar nu strică nimănui", precizează medicul Adriana Pistol. Dacă partenerul de viaţă este depistat cu virusul hepatitic B, primul pas ar trebui să fie testarea. „În cazul meu, imediat după ce am aflat că sunt suspectă de hepatita B, soţul și-a făcut testul. Din fericire, i-a ieșit negativ. Apoi, a putut să facă vaccinul ca să fim siguri că nu o să ia virusul. Ne-a costat 180 de lei", povestește Marinela Debu, președintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România și persoană infectată cu virusul hepatitic B. Soţul Marinelei a repetat analizele periodic, iar de atunci, adică de mai bine de cinci ani, nu s-a îmbolnăvit de hepatită.  "Te poţi vaccina și dacă nu te testezi înainte, dar e apă de ploaie." Marinela Debu pacient cu hepatită B

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Luni, 30 Aprilie 2012