Reţeta secretă a frumuseţii

Reţeta secretă a frumuseţii

Româncele sunt pe primul loc în Europa și se bat cot la cot cu femeile din Venezuela și din America Latină la capitolul frumuseţe. Clasamentul local e condus de moldovence, urmate de femeile din Maramureș. Unii specialiști spun că frumuseţea stă în detalii, alţii, că e matematică pură. Ecuaţia este însă una de gradul doi care implică și trăsăturile de personalitate. Sute de ani experţii în estetică au încercat să descopere secretul frumuseţii perfecte. Idealul feminin s-a schimbat de la o eră la alta, iar specialiștii „au fabricat" șabloane pe care încă le folosesc. Reţeta frumuseţii nu este însă deloc simplă. Ea reprezintă un cumul de factori: aspect fizic, proporţii perfecte, detalii care fac diferenţa, atitudine și trăsături de personalitate. Un lucru însă e clar: între ce cred femeile că reprezintă frumuseţea și ce vor bărbaţii de la ele e o prăpastie adâncă. Dacă masculii spun că vor naturaleţe, dar caută forme voluptoase, femeile vor să se remarce respectând șabloane și tipare și mizând pe atitudine. Într-un top al frumuseţii locale, experţii le trec pe moldovence pe primul loc și spun că găsesc ușor în România femei care ar putea reprezenta idealul estetic internaţional. Doi chirurgi esteticieni, un make-up artist și un expert în modă ne prezintă viziunile lor despre frumuseţe. „Esteticul se arată, se exersează și se educă" Adina Alberts chirurg plastician Esteticul este o noţiune abstractă, ce poate fi greu explicată în cuvinte, însă de cele mai multe ori este o chestiune care ţine de bagajul cultural și de proporţii, spune medicul primar în chirurgie plastică Adina Alberts. „Lumea se grăbește pe toate planurile și totul în jurul nostru a devenit business și imagine. Frumuseţea și esteticul au ajuns un «lux», iar felul în care arăţi a început să se confunde cu felul în care ești", afirmă Alberts. Medicina și chirurgia estetică au cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii ani. Totul a evoluat în doar 50 de ani, spune Adina Alberts. „Frumuseţea are două componente majore. Pe de o parte, putem spune că frumuseţea este o percepţie personală. Fiecare dintre noi are alte valori despre frumuseţe. Un bărbat mediteraneean rareori va iubi o femeie nordică. Culoarea părului și a pielii, trăsăturile fizice și psihice ale acestei femei vor fi piedici de netrecut în dezvoltarea unei relaţii", explică medicul estetician. Alberts spune că, în concepţia noastră, a europenilor, o femeie de culoare, ca să fie frumoasă, trebuie să aibă trăsături cât mai apropiate de cele ale unei femei de rasă albă. „Dacă nasul este lat, buzele sunt mari, părul este sârmos și foarte creţ, caracteristic africanilor, iar culoarea pielii este foarte închisă, atunci vom considera acel chip neatragător." Pe de altă parte, mai spune Alberts, știm astăzi mai bine ca oricând că există standarde matematice de frumuseţe, universal valabile.  „Chipul unui fotomodel de succes este «frumos» pentru marea majoritate dintre noi, africani sau asiatici. Cu cât un chip este mai armonios, păstrând proporţiile geometrice ideale, cu atât va fi considerat mai frumos." „Micile imperfecţiuni ne pot face mai frumoși" Călin Doboș chirurg plastician Deși oamenii au încercat să o definească și să o măsoare, nu există o reţetă a frumuseţii perfecte, spune medicul Călin Doboș. Acesta admite că, în estetică, specialiștii folosesc diferite măsurători, proiecţii sau rapoarte între părţile corpului sau ale feţei, dar ele devin importante doar acolo unde disproporţiile sunt prea mari. „E interesant că uneori micile imperfecţiuni ne pot face mai frumoși. Trebuie să înţelegem însă un lucru: cu cât suntem mai simetrici, cu atât suntem mai interesanţi pentru semeni. La fel, cu cât suntem mai tineri, cu atât exercităm o atracţie mai mare", explică Doboș. De-a lungul anilor, dorinţele femeilor și imaginea idealului feminin creată de acestea s-au modificat. „Primul lucru remarcat e că, în ultima vreme, numărul la sutien a crescut. Apoi, există o dorinţă din ce în ce mai mare de a crea o talie bine exprimată în raport cu fesele, spre «modelul brazilian»", spune medicul. Acesta concluzionează că principalele direcţii ale modelului feminin s-au păstrat în ultimii ani: talie mică, sâni și fese cel puţin ușor proeminente. Frumuseţea înseamnă și bani, spune Doboș. „Cât costă? Asta variază în funcţie de ce e de făcut și de calitatea materialelor." Implanturile mamare de calitate ajung la 3.000 de euro, o rinoplastie, la 1.500 de euro, iar un lifting facial, la peste 2.000 de euro. Călin Doboș explică însă că frumuseţea stă și în mici detalii, precum zâmbetul. „Zâmbetul poate fi cheia frumuseţii, pentru că e atractiv nu numai prin felul în care luminează faţa, dar și prin ceea ce exprimă." În privinţa esteticii locale, Doboș spune că româncele sunt în topul frumuseţii în Europa. „Uneori, însă, ele își ascund avantajele sub un machiaj prea gros sau o vopsea prea ţipătoare."  „Aranjată = educată" Alex Rădulescu make-up artist Româncele se împart în trei categorii - femei simple, pentru care este importantă fizionomia, manechine perfecte și cele care pun accent pe frumuseţea naturală, spune Alex Rădulescu, make-up artist. „Machiajul înseamnă 30% din frumuseţe, pentru că scoate în evidenţă unele trăsături din frumuseţea naturală și corecteză ceea ce unele femei încearcă să ascundă", crede expertul în machiaj. În România, doar o treime dintre femei știu ce înseamnă un machiaj ca la carte. Rădulescu spune că un produs de machiaj scump nu este neapărat cu mult mai bun decât unul mai ieftin și că, de multe ori, plătim brandul. Tiparul de frumuseţe diferă foarte mult între ce-și doresc femeile și ce vor bărbaţii de la ele. „Mulţi bărbaţi ar vrea ca femeia să nu se machieze niciodată, dar o femeie aranjată este una educată." În privinţa detaliilor care fac diferenţa, Alex Rădulescu spune că privirea este pe primul loc, apoi buzele și pomeţii. Frumuseţea românească este pe primul loc în Europa și se află la întrecere directă cu cea din Venezuela și din America Latină.  „Fabricăm șabloane" Alin Gălăţescu critic de modă Frumuseţea ţine în primul rând de atitudine, iar felul în care femeile se îmbracă ajută la autodefinire, crede specialistul în modă Alin Gălăţescu. „O femeie trebuie să-și folosească unicitatea. Moda e ca o limbă străină, pe care, dacă o învaţă, o ajută să se exprime mai bine pe sine", spune Gălăţescu. Acesta susţine teoria prin care, la nivel pur fizic, estetica ţine doar de proporţii, așa cum se întâmplă și în modă, dar și în artă. „Cu toate acestea, nu avem nevoie de standarde formale precum 90-60-90. Căutăm șabloane și le fabricăm. Există femei minione, dar foarte bine proporţionate, care nu îndeplinesc standardele, dar care sunt năucitoare."Bărbaţii pun accent pe latura senzuală a femeii, doamnele, pe noul statut, pe noua forţă pe care și-o asumă, mai spune Gălăţescu. Acesta afirmă că idealul feminin va evolua către doamne interesante, cu personalitate. Cu toate acestea, accentul pe aspectul fizic va rămâne. Detaliile care fac diferenţa În contextul creșterii din ce în ce mai alerte a cererii pentru intervenţii estetice, și medicii britanici, citaţi de cotidianul „The Daily Mail", au încercat să găsească secretele perfecţiunii. Concluzia celor patru esteticieni a fost că detaliile fac diferenţa și că un aspect foarte important este zâmbetul. „Este o diferenţă foarte mare între a fi frumos și a fi atrăgător. Unele persoane sunt frumoase pentru că au trăsături perfecte, altele sunt atrăgătoare tocmai pentru că sunt imperfecte", spune doctorul plastician Dalia Nield. În România, numărul femeilor care caută trăsături perfecte la cabinetele estetice s-a dublat în ultimii cinci ani. La fel și numărul celor dispuse să încerce proceduri noi, precum injecţiile cu botox. Cele mai căutate intervenţii chirurgicale sunt cele de corectare a sânilor (implanturile cu silicon), dar și cele operate la nivelul feţei: corecţii ale nasului, liftingul facial și mărirea buzelor. - Faţa trebuie să se poată împărţi în trei zone perfect egale: înălţimea frunţii (de la inserţia părului până la baza superioară a nasului), lungimea nasului și de la nas până la marginea inferioară a bărbiei. Aceste trei părţi trebuie să fie egale între ele și egale cu lungimea urechilor. - Unghiul pe care-l face nasul cu buza superioară, privit din profil, trebuie să fie mai mare de 90 de grade,  dar nu peste 120 de grade. - Lăţimea nasului trebuie să fie egală cu distanţa dintre sprâncene. - Volumul sânilor trebuie să fie mai mare de 250 ml, ceea ce  înseamnă cupa A , dar nu mai mare de 400 ml, cupa C. Trebuie păstrate proporţiile cu restul corpului. - Capul reprezintă 1/8 din înălţimea corpului, iar palma este egală cu înălţimea feţei și reprezintă 1/10 din înălţimea corpului. - Lăţimea umerilor trebuie să fie 1/4 din înălţimea corpului. „Fracţia de aur", încă de folos Specialiștii în estetică au încercat, în timp, determinarea unui raport ideal între anumite părţi ale corpului. Acest raport poartă numele de „fracţia de aur". Următoarele proporţii dintre diferite segmente ale corpului trebuie să se supună raportului ideal de frumuseţe, care are valoarea de 0,6-0,8: - Distanţa nas-gură/distanţa gură-bărbie - Lăţimea nasului în porţiunea sa inferioară/lăţimea gurii - Lungimea mâinii, inclusiv degetele/lungimea antebraţului (fără mână) - Lungimea antebraţului/lungimea braţului - Circumferinţa taliei/circumferinţa șoldurilor - Circumferinţa taliei/circumferinţa bustului - Lungimea picioarelor până în talie/înălţimea corpului - Circumferinţa gambei (în zona sa cea mai voluminoasă)/circumferinţa coapsei (în regiunea superioară) - Lăţimea trunchiului la nivelul taliei/lăţimea trunchiului la nivelul umerilor Modelul feminin în istorie Idealul de frumuseţe a evoluat în istorie. Medicul Adina Alberts punctează principalele etape. - Egiptul a fost culmea înţelepciunii și a frumuseţii. Legendara frumuseţe egipteană se referă la regina Nefertiti, cu frunte înaltă, cu ochii mari și bine definiţi, buze cărnoase, părul prins și ridicat la spate, ţinuta dreaptă, figura serioasă și tonică. - În Grecia, idealul estetic era constituit de proporţii care conturau armonia corpului și a naturii. Astfel s-a născut Afrodita, imagine a frumuseţii grecești ideale, adorată și iubită de zei și de muritori. Afrodita era zeiţa fertilităţii, a iubirii și a frumuseţii. Ea avea o privire senină, sânii mici și armonioși. În mitologia romană, Afrodita a fost identificată cu Venus din Milo, încărcată de sexualitate și de graţie. - În timpul Renașterii însă, figura tonică a Afroditei sau a lui Venus s-a transformat. Trupurile impunătoare pictate de Rubens, Rembrandt și Renoir au reprezentat la acea vreme idealul de frumuseţe. Idealul feminin însemna un corp cu o siluetă marcată de prezenţa din abundenţă a depozitelor de ţesut gras. Femeile considerate frumoase în acele vremuri aveau forme rotunde, cu feminitate extremă. Acestea degajau astfel un simţ al maternităţii și al protecţiei. - După Revoluţia Franceză, imaginea se schimbă din nou. Corpul devine expresia unui dinamism accentuat. Femeia postrevoluţionară este mai puţin corpolentă, armonioasă și activă. În aceeași perioadă, rochiile lungi și incomode sunt înlocuite cu fuste mai scurte sau chiar cu pantaloni. Talia devine mai puţin conturată, la fel și bustul. - Trupurile zvelte, picioarele lungi, subţiri și armonioase, bustul proeminent și gâtul delicat reprezintă criteriile actuale de frumuseţe feminină.  Echilibru și armonie „Frumuseţea înseamnă armonie, echilibru și energie, iar frumuseţea interioară are o mare importanţă în felul în care dorim noi să fim percepuţi de cei din jur", susţine Adina Alberts. Și medicul plastician american Robert Tornambe, citat de huffingtonpost.com susţine că ni se poate întâmpla să vedem o persoană superbă, dar, odată ce am cunoscut-o, să ni se pară oribilă. Secretele pot fi încrederea de sine, șarmul personal, senzualitatea sau simţul umorului. Alte trăsături de personalitate care ne fac frumoși sau urâţi sunt legate de gradul de narcisism, spiritul critic sau de optimismul nostru.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Joi, 5 Mai 2011