Cât te costă o zi de spitalizare ca neasigurat

Cât te costă o zi de spitalizare ca neasigurat

Până când nu va apărea cardul naţional de sănătate, nu va exista un control riguros al neasiguraţilor care se tratează în sistemul public, fără să reprezinte urgenţe medicale. Cei care nu își plătesc contribuţiile la sănătate se pot trata liniștiţi în spitalele din România, pentru că autorităţile sanitare nu deţin mecanisme riguroase de control, iar medicii internează, de regulă, atât cazurile de urgenţă, cât și pe cele mai puţin grave. Legea spune însă că doar în situaţiile de urgenţă neasiguraţii pot primi tratament gratuit, pe principiul solidarităţii sociale. „Nu există legislaţie foarte bine aplicată, astfel încât să poată fi refuzată internarea celor care nu sunt urgenţe și care ar putea fi trataţi, spre exemplu, în ambulatoriu. Dacă s-ar face o analiză serioasă a ceea ce se întâmplă în sistemul spitalicesc românesc, 30% din pacienţii internaţi nu s-ar dovedi urgenţe. Reţeaua policlinicilor, care mai punea filtru pentru acești pacienţi, a fost, din păcate, distrusă. Nu intra nimeni în spital fără să aibă măcar o trimitere", spune Florin Stroe, fost director economic la Spitalul Floreasca din București. Afecţiuni care se tratează doar la stat În Spitalul Universitar din București sunt internate în fiecare lună în jur de 300 de persoane neasigurate. Cam tot atâţia neasiguraţi ajung și în celelalte spitale bucureștene cu profil de urgenţă, majoritatea fiind persoane fără domiciliu, străini sau români care lucrează la negru ori pentru firme care nu plătesc contribuţiile la Sănătate. Într-un spital public ziua de spitalizare variază între 200 și 1.000 de lei, în funcţie de medicamentele prescrise, materialele sanitare folosite și cheltuielile de cazare. „În terapie intensivă sau pe secţiile de cardiologie și neurochirurgie se fac cele mai mari cheltuieli, așa că și ziua de spitalizare costă mai mult", evaluează situaţia medicul Leo Grecescu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă din București. Spre comparaţie, ziua de spitalizare într-un spital privat ajunge să coste minimum 300 de lei, însă nu toate afecţiunile se pot trata la particulari. Pentru o fractură de șold, o malformaţie, o intervenţie pe creier ori o ocluzie intestinală, cel mai bine este să apelaţi la spitalul public. A fost și cazul lui Bogdan D. din București, în vârstă de 25 de ani. Nu își plătise asigurările de sănătate de aproape un an, iar când a ajuns într-un spital public și le-a spus medicilor despre asta, doctorii i-au pregătit o rezervă și l-au informat că trebuie să își plătească spitalizarea. „Medicul din ambulanţă m-a sfătuit să nu zic nimic despre statutul de neasigurat, dar mie mi-a fost teamă. Până la urmă, s-a găsit și pentru mine un loc în spital", povestește Bogdan. Deși a stat în spital cam o săptămână, a plătit doar două zile de spitalizare. „Cam 600 de lei mi-a venit nota de plată. Pentru restul zilelor de spitalizare nu am plătit, deoarece între timp am devenit coasigurat", povestește tânărul. Potrivit legii doar rudele de gradul 1 pot obţine calitatea de coasiguraţi (soţ/soţie/părinte/copil). Mai puţin norocos a fost Nicolae (42 de ani), fost muncitor în construcţii în Cehia. Acum trei luni a început să aibă dureri intense din cauza greutăţilor pe care le-a cărat cât a lucrat în străinătate, la negru, pentru o firmă care monta panouri solare. „Și acolo am avut probleme medicale, însă nu lucram pe contract și nu le-am putut rezolva", povestește el. Ar avea nevoie de o operaţie de hernie inghinală, însă nici în România nu îndrăznește să meargă la medic fără asigurare medicală. „Și nici nu am bani să plătesc din urmă asigurările", spune el. Medicii spun însă că astfel de cazuri ajung în cele din urmă în unităţile publice, implicând costuri serioase pentru sistem. „Cazurile se agravează și până la urmă tot la noi vin", spune medicul Cătălin Cârstoiu, director al Spitalului Universitar din București. Spitalele nu au costurile stabilite exact Economiștii din spitale susţin că nu va exista un control riguros al cazurilor de neasiguraţi care se internează în spitalele din România până când nu se va rezolva problema informatizării spitalelor și până când nu va apărea cardul naţional de sănătate. „În România nu se știe nici la ora actuală cât spirt, câtă vată sau câte feșe sunt folosite în cadrul unei intervenţii chirurgicale minore. Spitalele nu au costurile stabilite, iar unii directori de spital nu au calculat nici tariful mediu pe ziua de spitalizare", comentează economistul Florin Stroe. Pentru că în general este vorba de persoane fără venituri sau cu venituri mici, medicii nu refuză internarea neasiguraţilor. „Ar trebui declanșat un proces pentru astfel de cazuri și recuperaţi banii, dar nu își mai bate nimeni capul și cei șase milioane de asiguraţi duc povara tuturor ne¬asi¬guraţilor", explică Stroe. ALTE SISTEME Cum este în SUA și în Marea Britanie În Marea Britanie, asistenţa medicală este gratuită pentru toată lumea, prin sistemul NHS (National Health System), indiferent de statutul de angajat sau șomer. Persoanele care nu au o slujbă primesc reţete gratuite, în ciuda faptului că nu cotizează. De asemenea, per-soanele de peste 60 de ani beneficiază de reţete gratuite, în orice circumstanţe. Gratuite sunt și reţetele pentru bolile cronice precum afecţiunile tiroidei sau diabetul, însă pacienţii primesc medicamente dintre cele mai ieftine. „Și nici nu se dau atenţii, nici măcar un buchet de flori, iar dacă îi scrii doctorului o felicitare de mulţumire, foarte probabil că îţi va răspunde înapoi și îţi va ura însănătoșire grabnică", povestește Paula C., o româncă care a emigrat în Marea Britanie. În SUA, cei care nu au asigurare nu au nici medic de familie și nu pot merge la nici un consult. În cazul unei urgenţe, neasiguratul poate merge la camera de gardă și va fi tratat ca orice asigurat, iar dacă are nevoie de operaţie, va fi operat, dar i se va trimite nota de plată acasă. Mai există state în care spitalele sunt sponsorizate de diverse fun¬daţii și în care cei neasiguraţi se pot trata. Indiferent că se plătesc sau nu asigurări, fiecare cetăţean va achita la camera de gardă o co¬plată de aproximativ 75 de dolari, iar la specialist între 25 și 50 de dolari. La dentist nu este niciodată gratuit. Fără asigurare, extracţia unei măsele costă 800 de dolari. Cu asigurare, se plătesc în jur de 400 de dolari. 222 lei este suma pe care trebuie să o achitaţi la casa de sănătate, dacă în ultimele șase luni nu aţi realizat venituri impozabile.

Autor: Romania Libera Sursa: www.romanialibera.ro  Miercuri, 26 Ianuarie 2011