CAMPANIE Știi ce mănânci: Oţetul, acidul care face minuni pentru sănătate

Dacă ar fi să descriem această licoare în câteva cuvinte, cu siguranţă printre ele ar fi: „acru", „salate", „remediu", „popular" și „accesibil". Însă valenţele sale nutriţionale și terapeutice îi prilejuiesc o caracterizare semnificativ mai bogată. Asemănător vinului și uleiului (untdelemnului), oţetul se găsește menţionat în numeroase texte vechi, unele aparţinând Bibliei. Însă menţiunile referitoare la această licoare nu apar doar în cultura creștină, însuși profetul Muhammad spunând: „Cel mai bun dintre condimente este oţetul". Iar reputaţia oţetului a călătorit în cele câteva mii de ani de când a fost descoperit pe întregul cuprins al planetei. Oţetul se fabrică în două etape: mai întâi drojdiile transformă zahărul în alcool, apoi bacteriile contribuie la procesul de fermentaţie, transformând alcool în acid acetic. Oţetul utilizat în alimentaţie conţine apă și acid acetic (cam 5 g la 100 g), acidul dându-i mirosul înţepător. Oţetul de mere, de exemplu, conţine și mici cantităţi de potasiu și de magneziu și substanţe fitochimice benefice pentru sănătate. Sortimentele de oţet variază ca aromă și culoare în funcţie de tipul de alcool din care a fost obţinut. Cele mai rafinate oţeturi se fac, în general, din vinuri albe sau roșii în care se macerează ierburi aromatice, condimente sau fructe (tarhon, mărar, rozmarin, usturoi, boabe de piper, ardei iute, zmeură etc.). Ce beneficii terapeutice aduce Unele dintre întrebuinţările medicinale ale oţetului au fost reconfirmate de practică de-a lungul timpului sau chiar prin studii știinţifice ulterior, altele însă rămân sub semnul întrebării, fiind asociate cu riscuri serioase pentru sănătate. Calmează pielea arsă de soare Pulverizarea oţetului alb pe pielea înroșită de soare este o metodă simplă și eficientă cu efect de calmare. De fapt, el produce o reechilibrare a pH-ului de la nivelul tegumentul și răcorește pielea care dogorește. De asemenea, calmează durerile de cap provocate de expunerea la căldură. Păstrează vasele de sânge „curate" Mai multe studii de laborator au demonstrat că șobolanilor cărora li se administrat periodic acid acetic (principalul compus din oţet) le-a fost redus considerabil nivelul de grăsimi din sânge. În plus, s-a constatat prin măsurători progressive că și nivelul tensiunii arteriale a subiecţilor s-a îmbunătăţit. De asemenea, s-a observat la subiecţi umani care mâncau frecvent salate drese cu ulei și cu oţet că aveau un nivel mai bun al parametrilor care îi expuneau riscului de accidente vasculare. Reglează glicemia S-a observat, în cadrul mai multor studii, că utilizarea consecventă a unor cantităţi moderate de oţet (aproximativ 25 g de oţet de masă) la prepararea sosurilor pentru legume și pentru carne are un efect de reducere cu 30% a indicelui glicemic al carbohidraţilor din alimentele consumate. Același efect s-a observat atât în cazul persoanelor sănătoase, cât și în cazul celor cu diabet. Favorizează senzaţia de saţietate Există teorii care susţin calitatea oţetului de a grăbi senzaţia de saţietate și, implicit, de a regla apetitul. Ba chiar și metabolismul (arderea grăsimilor). Consumul zilnic a 15 ml (750 mg) de oţet este o metodă prin care poate fi combătută obezitatea și sindromul metabolic (n.r. - manifestat la persoanele cu o circumferinţă mare a taliei și cu un nivel mare al colesterolului, al trigliceridelor și al glicemiei). Are proprietăţi antibiotice Calităţile antiseptice ale oţetului sunt recunoscute încă din vremea lui Hipocrate (460-377 î. Hr.), când gargarele cu oţet erau prescrise în cazurile de tuse rebelă. Mai aproape de zilele noastre, cercetătorii de la Departamentul de Biotehnologie Alimentară din cadrul Institutului „Grasa" din Sevilia, Spania, au studiat activitatea antimicrobiană a câteva alimente, printre care și oţetul. Alimentele au fost contaminate cu următoarele microorganisme: Staphilococcus aureus, Listeria monocytogenes, Salmonella enteritidis, Escherichia coli, Yersinia sp. și Shigella sonnei. Mai exact, cu cele mai agresive bacterii. S-a observat că oţetul (soluţie de 5% acid acetic) a încetinit multiplicarea bacteriană, efect atribuit acidităţii sale. Îmbunătăţește digestia Motivul pentru care se recomandă să asociem carnea cu o salată dreasă cu oţet este acela că, în această combinaţie, ne vom bucura de o digestie mai bună. Însuși marele Avicenna, în cartea sa „Canonul Medicinii" vorbea despre principiile terapeutice ale oţetului, printre care și cel de tonic digestiv. De asemenea, practicile naturiste au arătat că soluţia de oţet cu puţină miere stimulează producţia de bilă. Alte utilizări Oţetul poate fi utilizat ca deodorant, datorită calităţii sale de a opri înmulţirea bacteriilor care favorizează apariţia mirosului neplăcut al transpiraţiei. Soluţia de apă cu oţet (2-3 linguri de oţet la 2-3 litri de apă), folosită pentru clătirea părului, este o metodă excelentă pentru a descurca și a reda strălucirea podoabei capilare. De asemenea, acidul acetic este folosit în formula șampoanelor pentru stimularea creșterii părului. În amestec cu aspirina, este o soluţie naturală și ieftină de a scăpa de negi. O soluţie acetică de 3-5% este o metodă eficientă de screening în cancerul de col uterin. Cu ajutorul ei se identifică zonele de ţesut afectate prin infecţia cu virusuri Papiloma umane, care se albesc în contact cu soluţia de oţet. Oţetul acţionează ca un antidot în cazul intoxicaţiei cu ciuperci. Știai că... ...numele latin al oţetului este acela de vinum acer, adică „oţet înţepător"? ...în America de Nord, există un desert numit „plăcintă cu oţet" („vinegar pie"). Numele ei vine de la faptul că i se dă gustul specific cu câteva linguri de oţet? ... credinţa cum că oţetul poate șterge urmele consumului de cannabis, putând fi folosit pentru a curăţa aparatul urinar este falsă? ... oţetul balsamic, închis la culoare, obţinut din vin de Madena (Italia) este unul dintre cele mai scumpe din lume? El se îmbuteliază pentru a fi vândut la vechimi de 15-50 de ani. De obicei, este lăsat la învechit în butoaie de lemn, cel puţin zece ani. ...de multe ori, oţetul care se comercializeză în hipermarketuri este un oţet nefermentat cu condiment, ci produs din oţet acetic sintetic și îmbunătăţit prin adăugarea de coloranţi, de arome, de zahăr și de sare? Ce potenţiale riscuri prezintă consumul Există cazuri când tabletele pe bază de oţet obţinut din cidru de mere folosite pentru calmarea durerilor de gât au afectat ţesuturile de la nivelul esofagului. Iar asta s-a întâmplat pentru că, de multe ori, remediile naturiste de acest fel nu sunt obţinute respectând strict standardele de producţie, așa cum se întâmplă în general în cazul medicamentelor alopate. Alte „incidente" notate de-a lungul vremii în cazul consumului prelungit de oţet sunt hipocalcemia și osteoporoza (pentru că oţetul favorizează eliminarea calciului), precum hiperrenimia (excesul de renină, o enzimă, în organism). În unele cazuri, persoanele alergice la drojdii, mucegaiuri ori alimente fermentatepot dezvolta reacţii alergice, manifestate prin dureri de cap și prin erupţii cutanate cu mâncărimi.

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Joi, 28 Iunie 2012