Cercetătorii au descoperit care e cea mai bună metodă prin care să preveniți de mența și să vă mențineți creierul în formă
Un studiu realizat de cercetători francezi stabilește o legătură directă și semnificativă între vârsta de pensionare și riscul de a dezvolta o formă de demență: stimularea intelectuală ar putea să o prevină sau să îi întârzie apariția
Concluzia studiului confirmă ceea ce susțin unii specialiști de câtva timp: cu cât pensionarea intervine mai târziu, cu atât mai mic este riscul de a dezvolta boala Alzheimer sau altă formă de demență. Publicată în European Journal of Epidemiology, ea este rezultatul unei cercetări științifice, realizate la inițiativa ILC France (Centrul internațional pentru longevitate din Franța) și desfășurate pe un mare număr de lucrători independenți.
‘Se știe astăzi că stimularea intelectuală ar putea preveni demența sau amâna apariția ei. Primul argument constă în asocierea frecventă între un nivel de educație mai ridicat și un risc mai mic de demență. Pe conceptul de rezervă cognitivă se bazează ideea că un nivel de educație mai ridicat protejează, pasiv sau activ, împotriva efectelor biologice ale îmbătrânirii cerebrale’, arată autorii studiului. Și practicarea altor activități intelectuale stimulatoare (ca dezlegarea de cuvinte încrucișate, șahul și jocul de bridge) constituie o protecție împotriva manifestărilor îmbătrânirii cerebrale. Cu alte cuvinte, folosirea capacităților mentale cât mai mult posibil este benefică din toate punctele de vedere.
Rezultatele arată că, la fiecare an lucrat în plus (corespunzător unei ieșiri la pensie cu un an mai târziu), riscul de dezvoltare a unor asemenea patologii scade cu 3,2%. Astfel, ieșirea la pensie cu cinci ani mai târziu reduce cu 15% riscul de a dezvolta o formă de demență ulterior.
‘Datele noastre arată că scăderea semnificativă a riscului de a dezvolta o formă de demență este legată de o vârstă mai înaintată de pensionare, conform ideii +use it or lose it+ (ceea ce nu se folosește se pierde)’, afirmă autorii. Pensionarea constituie adesea o cauză a scăderii stimulării cognitive și sociale. Oamenii de știință consideră că politicienii ar trebui să ia în calcul aceste rezultate, precum și provocările sociale și economice asociate cu longevitatea, încheie
Acest articol este proprietatea
Doctorul Zilei și este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice
preluare integrală sau parțială a conținutului se poate face doar cu
citarea sursei, astfel: pentru publicațiile tipărite - revista Doctorul
Zilei, iar pentru publicațiile online - www.doctorulzilei.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu