ultima postare pusa pe blog enciclopedid 3

miercuri, 25 iunie 2014

Ce pericole ascund cuburile de gheaţă
Ce pericole ascund cuburile de gheaţă Cuburile de gheaţă sunt cea mai populară soluţie de a păstra băuturile reci, în special în lunile călduroase de vară. Puţini dintre noi știu însă la ce riscuri se expun atunci când le folosesc. Iată cât de periculoase sunt, de fapt, cuburile de gheaţă.
Gheaţa a fost folosită din cele mai vechi timpuri pentru conservarea alimentelor perisabile dar și pentru răcirea aerului și a băuturilor. Până la inventarea aparatelor mecanice de refrigerare însă, gheaţa era recoltată în timpul iernii, din râurile și lacurile îngheţate, ori de pe munţii înalţi și păstrată, apoi, tot timpul anului, în construcţii speciale, de regulă subterane.
Un astfel de depozit a fost construit în Mesopotamia acum aproape 4.000 de ani, conform unei tablete cuneiforme. Ulterior, chinezii, cu o mie de ani înaintea erei noastre, macedonenii conduși de Alexandru cel Mare ori romanii, în vremea Imperiului, au folosit această metodă, dar gheaţa a devenit cu adevărat populară abia la începutul secolului al XIX-lea. Până atunci, conservarea alimentelor și răcirea băuturilor și a preparatelor în acest fel, practici dificile și costisitoare, erau rezervate doar celor bogaţi și puternici.
Apoi, omul de afaceri american Frederic Tudor a început să recolteze gheaţă de pe lacurile din apropierea orașului Boston și să o exporte către insulele din Caraibe și chiar Europa sau America de Sud. Printre clienţii săi nu se regăseau doar cei din elita societăţii ci și patronii noilor afaceri cu pește, lactate ori băuturi alcoolice, care apăruseră în marile orașe. Cererea de gheaţă a dus la creșterea concurenţei și la apariţia altor companii asemănătoare astfel că, până la jumătatea secolului al XIX-lea, produsul se regăsea deja în cele mai multe dintre casele din mediul urban.
Ulterior, frigiderele electrice au introdus gheaţa artificială, care poate fi produsă acasă, în orice anotimp, eliminând nevoia recoltării acesteia de pe lacurile și râurile îngheţate și a livrării până la client. În prezent, aparatele frigorifice capabile să îngheţe apa se regăsesc în marea majoritate a locuinţelor și din ce în ce mai mulţi oameni se folosesc de cuburile de gheaţă pentru a-și păstra băuturile reci.
Iată ce riscuri presupune însă această metodă:
  • Bacterii
În general, în ţările dezvoltate, autorităţile reglementează calitatea apei potabile, stabilind un număr maxim admis de bacterii la fiecare centimetru cub, precum și anumiţi parametri chimici și microbiologici. Astfel, cuburile de gheaţă produse cu apă de la robinet ar trebui să fie sigure pentru consum, relatează Huffington Post. Din păcate însă, aparatele de refrigerare individuale nu sunt controlate, astfel că apa poate să fie contaminată în timpul procesului de îngheţare.
Un studiu realizat pe automatele de gheaţă de la restaurantele din Las Vegas, Statele Unite, a arătat că 33.3% dintre mostrele obţinute depășeau reglementările EPA (n.r. Environmental Protection Agency, agenţia de protecţie a mediului, în limba engleză) privind numărul de bacterii heterotrofe și 72.2% prezentau urme posibile de bacterii coliforme. Din păcate, acest lucru înseamnă că, probabil, și alte alimente din restaurante prezintă aceleași caracteristici și chiar dacă nu, riscul ca acestea să devină contaminate în contact cu gheaţa este unul crescut, spune Pritish Tosh, medic de boli infecţioase și cercetător la Mayo Clinic.
  • Mucegai
Martin Bucknavage, asociat al departamentului de știinţă alimentară din cadrul Universităţii Pennsylvania, spune că mucegaiul este probabil principalul vinovat în cazul contaminării gheţii. Din păcate, acesta se găsește frecvent în mașinile de gheaţă din restaurante și, uneori, apare și în frigiderele și congelatoarele din gospodării. Temperatura scăzută din congelatoare împiedică, de obicei, dezvoltarea acestuia, dar problemele apar atunci când aparatele sunt oprite și pornite în mod frecvent.  " Dacă mașina de făcut gheaţă ori frigiderul dumneavoastră încetează să funcţioneze pentru o vreme, curăţarea acestora este necesară înaintea folosirii", spune Bucknavage.
  • Alte surse de contaminare
Dacă folosiţi un clește pentru gheaţă fără a vă spăla pe mâini și îl puneţi apoi la loc în frapieră, cuburile pot fi contaminate cu bacteriile care se află deja pe mâini ori pe clește. La fel, dacă scoateţi gheaţa din tavă cu mâinile goale, fără a vă spăla, cuburile și băutura pot fi contaminate. Acest lucru poate să cauzeze probleme serioase de sănătate sau chiar moartea, așa cum s-a întâmplat în cazul unui băiat de 15 ani din Statele Unite. "Cei mai mulţi nu realizează riscul la care se expun. [gheaţa contaminată] nu miroase diferit, nu arată diferit, bacteriile sunt microscopice. Nici nu ai ști ce s-a întâmplat", spune Debra Huffman, microbiolog la Universitatea din South Florida.
Un studiu realizat în 49 de restaurante, baruri și hoteluri din Chicago, în anul 2007, a arătat că în 20% dintre acestea gheaţa era contaminată cu un număr mare de bacterii fecale coliforme. "Cleștii pentru gheaţă trebuie curăţaţi, la fel ca orice altă ustensilă de bucătărie. Iar cuburile nu trebuie scoase cu mâinile goale din mașina de făcut gheaţă, pentru că acestea sunt o potenţială sursă de bacterii", spune Bucknavage.
 
Deși prezenţa acestor contaminanţi este neliniștitoare pentru cei mai mulţi dintre noi, riscurile de sănătate pe care le exercită asupra unui sistem imunitar sănătos sunt relativ reduse. Atât Pritish Tosh cât și Martin Bucknavage spun că, deși ocazional unii viruși mortali se transmit prin intermediul gheţii, aceste situaţii sunt extrem de rare. Ca măsuri de precauţie, aceștia recomandă curăţarea frecventă a aparatelor de refrigerare și a ustensilelor de bucătărie, precum și evitarea barurilor și a restaurantelor care par murdare, pentru că, probabil, în astfel de locuri normele de igienă nu sunt respectate.

Autor: Mediafax.r
Sursa: www.mediafax.ro  Miercuri, 25 Iunie 2014

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu