13 lucruri mai puţin cunoscute despre lacrimi. Ce sunt acestea și de ce plângem

De la bebelușii care plâng pentru a atrage atenţia părinţilor, până la sportivii care lăcrimează după câștigarea unor medalii importante, toţi oamenii plâng. Pentru o activitate atât de răspândită, specifică doar speciei noastre, oamenii știu destul de puţine despre plâns și despre lacrimi. Deși multe animale lăcrimează, plânsul cauzat de emoţii este specific doar oamenilor. "Rolul lacrimilor este de a menţine ochii umezi. Acestea conţin proteine și alte substanţe care menţin sănătatea oculară și combat infecţiile", a spus pentru Huffington Post Michael Trimble, autorul cărţii Why Humans Like to Cry, De ce le place oamenilor să plângă. "Plângem din multe cauze, dar plânsul motivat de emoţii și cel cauzat de experienţe estetice sunt specifice doar oamenilor", adaugă el. Ce sunt însă lacrimile și ce ne face să plângem? Huffington Post a alcătuit o listă cu 13 dintre lucrurile mai puţin cunoscute despre acest subiect. Există mai multe tipuri de lacrimi Lacrimile nu sunt identice și se diferenţiază prin motivul care le provoacă și chiar prin compoziţia chimică. Lacrimile bazale sunt prezente tot timpul și au rolul de a lubrifia ochii, de a hrăni și de a proteja globul ocular. Al doilea tip de lacrimi este cunoscut sub numele de lacrimi reflexe, care se formează pentru a proteja ochii de agenti iritanţi, cum ar fi vântul, fumul, sau ceapa. În sfârșit, al treilea tip este cel care apare după o ceartă, sau după un film impresionant. Lacrimile pe care le vărsăm în aceste situaţii sunt numite lacrimi emoţionale și, se pare că ar conţine mai multe proteine decât celelalte două tipuri, dar cercetările sunt momentan incomplete.     Oamenii de știinţă nu știu exact de ce plângem Teoriile sunt însă numeroase. O variantă ar fi că plânsul a apărut în timpul evoluţiei pentru a semnaliza situaţiile în care oamenii se aflau în pericol, fără a face prea mare zgomot. "Ne putem imagina că, la un moment dat, a fost nevoie să dezvoltăm un sistem de avertizare care să nu alerteze și prădătorii că suntem vulnerabili", spune psihologul Randy Cornelius. În timp, lacrimile au ajuns să îndeplinească și alte roluri, spune Lauren Bylsma, care a realizat mai multe studii referitoare la plâns. " Lacrimile sunt o metodă de a atrage sprijinul celorlalţi în situaţii în care avem nevoie", spune ea. Bebelușii plâng pentru a atrage atenţia părinţilor, în timp ce adulţii o fac pentru a obţine simpatia celorlalţi. Plânsul ajută și la rezolvarea mai rapidă a conflictelor. " E greu să continui să cerţi sau să pedepsești o persoană care plânge. E un semnal care ne transmite să ne retragem", spun cercetătorii de la Universitatea Belfast.     Compoziţia chimică a lacrimilor este similară cu cea a salivei Printre alţi compuși, lacrimile conţin proteine, sare și hormoni.     Femeile plâng mai des decât bărbaţii Un sondaj estimează că femeile plâng, în medie, de 5,3 ori pe lună, în timp ce bărbaţii plâng de 1,4 ori. Alt studiu afirmă că femeile ar plânge de două până la cinci ori lunar, în timp ce bărbaţii plâng doar o dată. O cercetare realizată de oamenii de știinţă nemţi, arată că, în medie, femeile plâng timp de șase minute, în timp ce bărbaţii plâng doar două minute, iar în cazul femeilor, în 65% dintre cazuri plâng cu suspine, fapt care este întâlnit în doar 6% dintre situaţiile în care plâng bărbaţii.     Diferenţa dintre cele două sexe, din acest punct de vedere, ar putea să fie determinată de cultură "Diferenţa dintre femei și bărbaţi din punct de vedere al plânsului pare să varieze în funcţie de caracteristicile ţărilor în care locuiesc persoanele implicate. Surprinzător, în cultura occidentală, mai liberă și care garantează libertatea și tratamentul egal al femeilor, acestea plâng mai mult decât cele crescute în culturi tradiţionale. Diferenţele între felul în care plâng bărbaţii din diferite culturi nu sunt însă substanţiale", spune Lauren Bylsma. Și din punct de vedere biologic, femeile par predispuse să plângă mai mult și mai des. Glandele lacrimale arată diferit, iar canalele lacrimale ale femeilor sunt mai mici și mai scurte, astfel că lacrimile se scurg mai repede pe obraji.     Lacrimile sunt generate de glandele lacrimale Acestea sunt localizate în partea exterioară, superioară a orbitei, în fosa sacului lacrimal. Canalele glandelor se deschid sub pleoapa superioară, în colţul ochiului. Când sunt produse lacrimi în exces, acestea se varsă în mici canale în cavitatea nazală, iar când volumul lor e prea mare, acestea ajung în ochi.     Există un motiv anatomic pentru care ne curge nasul când plângem "Nasul ne curge deoarece lacrimile trec prin cavitatea nazală. O parte dintre ele ajung în nas, ceea ce cauzează acest lucru", spune Lauren Bylsma. Durerile de cap care apar după ce plângem sunt, însă, mai greu de explicat. Unii oameni de știinţă cred că acestea sunt provocate de deshidratare, de apa pierdută odată cu lacrimile, în timp ce alţii dau vina pe tensionarea mușchilor care apare atunci când suntem supăraţi.     O reacţie chimică ne face să plângem atunci când tăiem ceapă Oxidul de propanetial este un gaz iritant care stimulează glandele lacrimale. Acesta este eliberat atunci când tăiem ceapa și provoacă o senzaţie de usturime și, în cazul multora, plânsul.     Lacrimile ar putea să trimită semnale celorlalţi Cel puţin conform unui studiu realizat în 2011, bărbaţii care au mirosit lacrimile unor femei au arătat o scădere a nivelului de testosteron și a excitaţiei sexuale. "Credem că lacrimile conţin un semnal chimic, iar până acum știm doar că acesta reduce atracţia sexuală", spune Noam Sobel, autorul studiului.     Lacrimile de crocodil sunt reale Cel puţin conform cercetătorilor de la Universitatea din Florida. Kent Vliet a realizat un studiu pe șapte animale înrudite cu crocodilii și a concluzionat că cinci dintre acestea lăcrimează în timp ce mănâncă. Motivul pentru fac acest lucru este însă necunoscut, dar în niciun caz nu este legat de vreun regret cauzat de victimă. "Din experienţa mea, atunci când un crocodil mușcă ceva, își dorește să o facă", spune Vliet.     Plânsul este bun, în unele cazuri Multe dintre studiile lui Lauren Bylsma  sunt axate pe efectul catartic al plânsului. Sentimentul care urmează după ce plângem, poate să fie bun sau rău în funcţie de situaţia socială în care ne aflăm. Cei care plâng alături de persoane de încredere, care îi sprijină și persoanele care se află într-un mediu cunoscut, confortabil, au șanse mai mari să se simtă bine după ce plâng faţă de cei care plâng într-un mediu în care se simt vulnerabili, nesiguri, sau rușinaţi. O teorie care ar explica de ce mulţi se simt mai bine după ce plâng afirmă că lacrimile cauzate de emoţii ar conţine hormoni de stres, care sunt astfel eliminaţi din organism. O altă variantă ar fi că plânsul declanșează eliberarea de endorfine, la fel ca exerciţiile fizice, sau râsul.     Lacrimile de bucurie nu sunt foarte diferite de cele cauzate de emoţii negative "Lacrimile generate de evenimente fericite nu sunt foarte diferite de cele cauzate de perioade de supărare. Ceea ce au în comun este faptul că apar în timpul unor momente de stimulare emoţională puternică", spune Mark Fenske de la Universitatea Guelph. Lauren Bylsma spune că plânsul ar putea ajuta organismul să se întoarcă la o stare de homeostază, după un eveniment solicitant din punct de vedere emoţional. Fie că este vorba despre momentele de după câștigarea unei medalii olimpice, sau de minutele de după căsătorie, lacrimile ar putea ajuta corpul să revină la o stare normală de funcţionare, după o perioadă de emoţii intense.     Unele persoane sunt mai predispuse să plângă decât altele, deși motivul e necunoscut Se știe că femeile au tendinţa de a plânge mai des, la fel ca și persoanele care au trecut prin traume, persoanele extrovertite și cele empatice. Pe lângă o serie de factori care reduc incidenţa plânsului, cum sunt nivelul de stres, fluctuaţiile hormonale, nivelul de stres, oboseala sau sănătatea mintală, unii oameni sunt pur și simplu predispuși să plângă mai des. "Unii oameni ignoră, sau nu sunt afectaţi de anumite lucruri, care pe alţii îi fac să plângă", spune Steven Sideroff de la UCLA.

Autor: Mediafax Sursa: www.mediafax.ro  Miercuri, 15 Ianuarie 2014