Cum poţi depista tulburările de somn

Senzaţia că ne trezim mai obosiţi decât atunci când am mers la culcare și cea de somnolenţă în timpul zilei pot fi indicatorii unei afecţiuni a somnului. Putem afla care sunt cauzele pentru care nu ne odihnim suficient pe parcursul nopţii cu ajutorul unor aparate din laboratoarele de somnologie. Există o categorie a problemelor de somn pe care nu le conștientizăm, spun specialiștii. Astfel, pe lângă insomnie, trezirea frecventă în timpul nopţii sau, dimpotrivă, dorinţa de a dormi tot mai mult, mai există câteva tulburări de somn, unele cu consecinţe mai grave, de care mulţi suferă fără să știe. Apneea, risc de hipertensiune Cea mai importantă dintre acestea este apneea, caracterizată prin oprirea repetată a respiraţiei în timpul somnului. Principala complicaţie dată de sindromul de apnee în somn este hipertensiunea arterială, între 50% și 90% din persoanele cu apnee având nivelul tensiunii peste limita normală. De asemenea, apneea poate duce la cardiomiopatie, insuficienţă cardiacă sau la accidente cerebrale ischemice. Alte tulburări de somn care necesită investigaţii amănunţite pentru depistarea cauzei și pentru stabilirea unui tratament eficient sunt sforăitul, bruxismul (se tratează la stomatolog), sindromul picioarelor neliniștite și adormirea bruscă în timpul zilei. Într-o primă fază, persoana care suspectează anumite tulburări ale somnului ar trebui să se prezinte la medicul de familie, apoi la medicul specialist ORL, pentru a exclude cauzele mecanice ale problemelor de somn (infecţii ORL, polipi, amigdalită etc.). Apoi, medicul pneumolog poate realiza chestionare de evaluare a somnolenţei diurne și a calităţii somnului, cum este chestionarul Epworth. Polisomnografia, cea mai complexă În cazul în care medicul nu are indicii clare cu privire la o anumită tulburare de somn, pentru depistarea clară a problemei, se recomandă polisomnografia. Prin intermediul ei putem afla dacă suferim de sindrom de apnee în somn, de narcolepsie (nevoie necontrolată de somn în timpul zilei), insomnii de diferite tipuri, parasomnii (fenomene ciclice nocturne de natură motorie, psihomotorie, psihosenzorială etc.) sau de sindromul picioarelor neliniștite. „Polisomnografia se realizează cu ajutorul polisomnografului în laboratoare de somnologie, fiind necesar ca pacientul să doarmă in clinică, conectat la aparat cu ajutorul unor senzori. Parametrii înregistraţi sunt: nivelul de oxigen din sânge, electoencefalograma, oculograma și electromiograma“, precizează medicul specialist pneumolog și somnolog Luminiţa Anghel de la Clinica Newmedics din București. Poligraful, la domicili. În cazul în care medicul suspectează un sindrom de apnee în somn, el va recomanda testarea cu poligraful. „Acest aparat este montat pacientului cu ajutorul unor senzori. Pacientul doarme la domiciliu, conectat la acest aparat, și îl returnează a doua zi. Pe parcursul nopţii sunt înregistraţi o serie de parametri: fluxul de aer nazobucal, saturaţia oxigenului în sângele arterial, sforăitul, efortul toracic și poziţia corpului“, explică medicul somnolog.

Autor: Adevarul.ro Sursa: adevarul.ro  Miercuri, 4 Septembrie 2013